Cifrele prezentate de cancelarul austriac, la refuzul intrării României în Schengen, relativizate de două specialiste în migrație

Refuzul de la începutul lunii decembrie, al cancelarului austriac, Karl Nehammer (ÖVP), de a permite acum aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, se sprijină, în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, în acest an, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE. Iată însă că o politoloagă din Austria, precum și o expertă în migrație, relativizează cifrele prezentate oficial.

Cifrele invocate de Nehammer ar trebui să indice România și Bulgaria ca importante trasee de migrație și, astfel, să justifice acțiunile Austriei, de refuz momentan al accederii celor două țări la spațiul Schengen. România a acuzat recent Austria, că a operat cu cifre greșite.

Cifrele invocate de Nehammer sunt irelevante

Vienna.at, din surse APA (agenția de presa austriacă), face o „verificare a faptelor” (Faktencheck). Potrivit publicației, care argumentează și prin părerile a două experte, „datele nu sunt semnificative. Rapoartele actuale ale Frontex contrazic acest lucru”.

„Cancelaria Federală a trimis, printre altele, cifre de la Ministerul de Interne către APA, care la prima vedere par ca și cum Bulgaria și România ar fi de fapt rute de migrație relevante, către Austria. Un extras: 40 % dintre migranți au venit la Belgrad cu avionul și apoi au ajuns în Austria cu contrabandiști, prin Serbia și Ungaria, sau prin Serbia, România și Ungaria. Alte 40 % ar veni pe uscat din Turcia, prin Grecia sau Bulgaria, până în Serbia sau România și apoi în Ungaria și Austria”.

„78% dintre afgani și două treimi dintre marocani au numit și Bulgaria „ca prima țară din UE”. 50% dintre oamenii din Bangladesh au spus că au călătorit prin România. Interogatoriul migranților și contrabandiștilor, precum și datele geografice de la peste 400 de telefoane mobile” ar dovedi acest lucru, potrivit Ministerului de Interne austriac, citat de Vienna.at.

Daniela Pisoiu, politolog la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale, este de părere că astfel de date nu au sens ca statistici privind rutele de migrație: „Sunt informații care pot fi utile ca indicatori în procedurile individuale, în contextul anumitor investigații personale, dar nu este o colecție sistematică de informații despre rutele de migrație și, în consecință, nu ar trebui prezentată ca atare.”

Chiar și o dimensiune a eșantionului, de 400 de telefoane mobile evaluate, „cu siguranță” nu are sens, potrivit lui Pisoiu. „Bineînțeles că se iau eșantioane mici în sondaje, de exemplu, dar sunt selectate după anumite metode. Aici este vorba despre ceea ce se numește eșantion aleatoriu”, a explicat ea.

România și rutele de mare migrație

Și cercetătoarea în migrație, Judith Kohlenberger, de la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, critică dimensiunea mică a eșantionului, într-un interviu dat APA, potrivit Vienna.at.

„Într-o situație cu adevărat voluntară, cum este cazul în știință, sondajul poate fi oprit oricând”, explică Kohlenberger. „Într-o situație de presiune, însă, se poate întâmpla ca respondenții să spună ceva, doar pentru a pune capăt situației incomode. În mediile științifice, refugiații ar trebui să fie întotdeauna asigurați, că reacția lor de răspuns nu le va afecta statutul de azil”.

În plus, datele BMI ar contrazice cele mai recente două rapoarte ale agenției UE de protecție a frontierelor, Frontex. În acestea, autoritatea ajunge la concluzia că ruta Balcanilor de Vest este încă cea mai activă. Potrivit raportului din 12 decembrie 2022, aproape jumătate din toate sosirile ilegale în UE au continuat pe această rută.

Kohlenberger zice că Balcanii de Vest includ, „conform unei definiții generale”, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Kosovo, Albania și Macedonia de Nord. Potrivit Frontex, a doua cea mai activă rută de migrație către UE este Mediterana centrală. Se precizează că „Bulgaria sau România nu apar acolo”.

Cercetătoarea mai menționeaza raportul de situație privind contrabanda și traficul de ființe umane, din 2021, care „indică, de asemenea, ruta estică a Mediteranei/ruta Balcanilor de Vest, rutele mediteraneene de vest și centrale, ca fiind rute de contrabandă relevante pentru Austria. Doar unul dintre cele trei trasee terestre ar trece prin Bulgaria și România”.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată. Austria a reușit să blocheze pe 8 decembrie o decizie favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

Citește și:

Cifrele prezentate de cancelarul austriac, la refuzul intrării României în Schengen, relativizate de două specialiste în migrație

Cifrele invocate de Nehammer sunt irelevante

România și rutele de mare migrație

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală