Cinci parlamentari s-au abținut să voteze inițiativa „România fără violență domestică”. Snoop.ro i-a întrebat de ce

320 de parlamentari au votat „pentru” declarația simbolică „România fără violență domestică”, marți, 30 septembrie, după ce deputatul PNL Alina Gorghiu a prezentat inițiativa. Alți cinci s-au abținut. Snoop.ro a vrut să afle de ce. Din cei cinci, doar trei au răspuns întrebărilor. 

Documentul  „România fără violenţă domestică” reafirmă angajamentul statului de a consolida legislația și politicile publice pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, protejarea victimelor și sancționarea agresorilor.

A fost constituită și o Comisie specială comună a Camerei Deputaților și Senatului – cu 25 de membri din toate partidele – care să analizeze cadrul legislativ în vigoare și propunerile de lege pe tema violenței domestice. 

Cinci parlamentari s-au abținut să voteze Declarația „România fără violență domestică”:

• Cosmina Cerva – fostă SOS, acum din Grupul parlamentar PACE
• Rodica Cușnir – fostă SOS, acum PACE
• Olga Onea – fostă SOS, acum PACE
• Cristian Bem – fost SOS, acum PACE
• Raisa Enachi – fostă AUR, fost SOS, acum neafiliată

Snoop i-a întrebat de ce. 

„Teatru ieftin”

„Nu este decât o figurație. Teatru ieftin ca să dai bine la popor. (…) Ei vin acum și îmi dau simbolic o declarație în condițiile în care ei au avut toate pârghiile să protejeze și victimele violenței domestice și victimele traficului de persoane și n-au făcut-o”, răspunde Cosmina Cerva, senatoare din grupul PACE. 

Întrebată dacă ar fi procedat la fel dacă George Simion, liderul AUR, ar fi propus această inițiativă, Cerva spune că: 

„Dacă domnul Simion avea toate pârghiile cum le-a avut Cătălin Predoiu și la Justiție, și la MAI, cum le-au avut PSD-ul și PNL-ul cu majoritate în Parlament, tot la fel mă abțineam și la Simion. Și la oricare. Adică tu, ministrul justiției, atâția ani (…) Vii și dai o declarație în ochii poporului și eu trebuie să te aplaud și să zic, vai, ce declarație frumoasă. Păi, tu erai ăla care trebuia să schimbi.”

În cadrul dezbaterii, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că violența domestică reprezintă „un flagel care distruge vieți și destine” și trebuie tratată ca o cauză națională. 

„Să mergem pe ceva concret să stopăm fenomenul violenței domestice”

„A fost doar ca un semnal de alarmă că nu trebuie să ne raportăm la declarații, ci la ceva concret. Doar cu o declarație nu rezolvăm problema violenței din România. (…) Să găsim soluții ca să aplicăm legea corect, ca persoanele vinovate să răspundă, iar victimele violenței să fie protejate într-un anumit mod. Sunt județe în care acele centre pentru victime nu sunt funcționale. De ce? Nu se dorește? Nu se alocă fonduri?”, a motivat și Rodica Cușnir, senatoare ex-SOS, decizia de a se abține de la vot. 

Senatoarea acum independentă spune că „trebuie să recunoaștem că avem o problemă cu violența domestică. Este ceva real, care nu poate fi rezolvată printr-o declarație”. 

„Nu știu de ce am votat abținere”

„Nu pot să vă spun sută la sută de ce am votat abținere”, spune senatorul Cristian Bem, care crede că „așa s-a cerut la grup” (PACE, n.r.). „Nu-mi aduc aminte să fi votat”, adaugă el. 

Dar nu e de acord cu comisia înființată în Parlament. „Sunt doar bani cheltuiți aiurea. (…) O comisie din Parlament nu cred că poate rezolva mai nimic.” 

Celelalte două parlamentare care s-au abținut de la vot, Olga Onea și Raisa Enachi, nu au răspuns apelurilor reporterului Snoop. 

Eroare tehnică 

Pe lângă cele cinci abțineri, mai apar și parlamentari care nu ar fi votat, deși erau prezenți. Unul dintre ei este Kelemen Hunor. Contactat de Snoop, liderul UDMR spune că a fost o eroare tehnică. La fel cum bănuiește că s-a întâmplat și în cazul lui Vasile Blaga. 

„Mi-au arătat și mie colegii (că apare ca și când n-ar fi votat), dar nu se poate. Dar considerați-mă pentru. Pentru puternic”, a spus el pentru Snoop. 

„Declarația are o valoare politică și morală, sigur că nu e act normativ. Trebuie înăsprită pedeapsa și supravegherea, în cazurile în care există interdicții (…), schimbarea mentalității, familie și apoi școala. Toate fondurile trebuie atacate”, adaugă deputatul. 

FILIA: „Un pas politic important”

Deși parlamentarele care s-au abținut să voteze Declarația „România fără violență domestică” își argumentează gestul spunând că lucrurile ar fi trebuit rezolvate deja de „cei care ne-au condus 35 de ani”, Andreea Braga de la Centrul FILIA are încredere că o astfel de comisie – dacă își va îndeplini rolul – poate reprezenta „un pas politic important pentru tratarea cu seriozitate a femicidului și a violenței împotriva femeilor”. 

Braga a participat la un grup de lucru cu parlamentare de la mai multe partide politice și experți din societatea civilă, unde s-a redactat un proiect de lege prezentat pe 1 octombrie în Comisia Juridică și care introduce:

• Definirea femicidului și colectarea de date specifice.
• Instrumente de evaluare a riscului de escaladare spre violență sau femicid.
• Educația pentru egalitate de gen în școli.
• Modificări în Codul Penal, pentru recunoașterea gravității violenței de gen, în special între parteneri sau foști parteneri.

„În acest context, Comisia specială va juca un rol important în susținerea dezvoltării și adoptării acestui proiect de lege”, spune Andreea Braga. 

Ea subliniază că „avem nevoie de toți actorii responsabili să fie implicați”:

• Ministerul Educației să introducă educația de gen în școli, „pentru a avea generații viitoare care dezvoltă relații sănătoase, bazate pe respect și parteneriat”;
• MAI și Parchetul General să asigure formare inițială și continuă pentru specialiști privind violența de gen;
• Autorități locale și fonduri publice – pentru consiliere psihologică și juridică, adăposturi și servicii accesibile, cu personal specializat „sensibili și care să interacționeze cu demnitate și respect”.

Aproape 6.000 de ordine de protecție provizorii emise în primele luni din 2025 

În România, în primele 6 luni ale anului 2025, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19% față de aceeași perioadă de anul trecut, ajungând însă la 22.742. 

Cea mai mare pondere a infracțiunilor (56%) o reprezintă „lovirea sau alte violențe”. Alte fapte includ amenințările și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii. 

În primele 6 luni ale anului, s-au emis 5.956 de ordine de protecție provizorii la nivel național, dintre care 2.271 au fost transformate în ordine de protecție, conform Proiectului de Hotărâre al Parlamentului României pentru înființarea Comisiei.