Cine este procuroarea care instrumentează dosarul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă
Dosarul în care sunt cercetați sub control judiciar, pentru trafic de influență, foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă este instrumentat de procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga, care de la începutul acestui an conduce Secția de combatere a corupției din Direcția Națională Anticorupție. Ea a lucrat la DNA din mandatul lui Daniel Morar, iar în 2017 a fost revocată de șefa de atunci a direcției Laura Codruța Kovesi, pe care a dat-o apoi în judecată.
Amintim că Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi omul de afaceri Dan Tocaci au fost plasați sub control judiciar pentru trafic de influență. Ancheta a fost deschisă în urma unui denunț al omul de afaceri Cătălin Hideg, care a ajuns la cei doi foști generali SRI în încercarea de a scăpa de condamnare într-un dosar trimis în instanță în octombrie 2022 de Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi.
Cine este Mihaiela Moraru-Iorga
Aviz negativ al CSM pentru numirea lui Moraru Iorga la conducerea uneia din cele mai importante secții din DNA
La sfârșitul lui noiembrie 2023, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a propus-o pe procuroarea Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA, post ocupat la acel moment, cu delegare, de procurorul Adrian George Matei, care a candidat și el, dar s-a retras din cursă. Este procurorul care instrumentează dosarul privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, în care a cerut ridicarea imunității pentru urmărirea penală a lui Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Tot el l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea.
În 5 decembrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga. Avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate – 1 vot „da”, 5 voturi „nu”.
Interviul susținut de Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcția de procuror-șef de secție al Secției de combatere a corupției din DNA:
Planul de management al procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor probleme din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA, iar analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, arată procurorii din CSM în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spunea în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției că proiectul de management al procuroarei Moraru-Iorga – structurat în 4 capitole – a fost redactat în termeni generali, fără a include o prezentare concretă a structurii și a activității Secției de combatere a corupției DNA, pentru a cărei conducere candidează.
Conform procurorilor din CSM, soluțiile pe care le-a propus Mihaiela Moraru-Iorga nu ar fi fundamentate pe date concrete privind resursele umane existente în Secția de combatere a corupției și volumul de activitate înregistrat de procurorii acestei secții, date pe care aceasta nu le-a putut prezenta nici la interviu, în urma întrebărilor adresate.
În luna ianuarie, Alina Gorghiu a revenit cu propunerea sa, în pofida avizului negativ al CSM, iar Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Mihaielei Moraru-Iorga în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA, pe o perioadă de 3 ani.
Conflict cu Laura Codruța Kovesi
Până la numirea la conducerea uneia dintre cele mai importante secții din DNA, procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga s-a ocupat în Parchetul General de dosarele penale care îi vizează pe magistrați, după desființarea controversatei Secții speciale în care a activat în perioada martie 2019-martie 2022.
Unul dintre cazurile instrumentate în perioada în care a lucrat la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost cel al Sorinei Săcărin, fetița adoptată în 2019 de o familie de români din SUA, caz care a ținut la acea vreme agenda publică.
În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Parchetul General a încălcat dreptul la liberă circulaţie al Sorinei Săcărin. Instanța a pronunțat această decizie după ce familia adoptivă a fetiței a depus o plângere împotriva procurorului de caz Mihaiela Moraru Iorga și a procurorului general de la acea vreme Bogdan Licu, reclamând, printre altele, reținerea pașaportului copilei.
Mihaiela Moraru-Iorga a devenit cunoscută pe vremea când lucra la DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei-Iorga din funcţia de procuror DNA, după care aceasta şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Conflictul dintre cele două a continuat, Moraru Iorga – care lucra în DNA din mandatul lui Daniel Morar – acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter. Peste câteva luni, instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.
INTERVIURILE HotNews.ro