Cine este Tanczos Barna, propus ministru al Mediului / Ce declarații a avut în timp despre vânătoarea urșilor, a cormoranilor și protecția pădurilor
Tanczos Barna este propunerea UDMR pentru funcția de ministru al Mediului. Are 44 de ani, este economist, este senator din 2012 și a fost președinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă în perioada 2008-2013. Tanczos Barna a atras atenția prin declarațiile sale în ceea ce privește vânătoarea urșilor. „Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei”, spunea el. A votat pentru vânătoarea cormoranilor și are o atitudine relaxată în ceea ce privește protecția pădurilor, orientată spre dezvoltarea economică.
În cele două mandate de senator, Tanczos Barna s-a pronunțat în mai multe rînduri pentru controlul populației de urs, specie protejată, prin vânătoare. El provine din Harghita, care, alături de județul Covasna, are mari probleme în gestionarea acestei probleme.
În 2015, Tanczos Barna, a organizat o conferință de presă prin care anunța că va depune la Ministerul Mediului o petiție prin care cere reanalizarea sistemului de protecție a carnivorelor mari (n.r. – urși) deoarece țara noastră are prea multe exemplare și nu se poate transforma ”în grădina zoologică a Europei”.
„Nu putem transforma România în grădina zoologică a Europei, nu ne putem asuma mai mult decât trebuie în protejarea unor specii de animale sălbatice. Populația de urs creşte, a depăşit deja 10.000 de exemplare în România, iar ţara noastră şi-a asumat, printr-un angajament faţă de UE, că va păstra un efectiv de aproximativ 6.000 de urşi”, declara senatorul Tanczos într-o conferinţă de presă susținută la Miercurea Ciuc, potrivit Mediafax.
El spunea la vremea respectivă că numărul urşilor din România creşte anual cu „sute, poate mii de exemplare”, atingând în prezent cifra de 10.400 şi că aceste animale sălbatice şi-au depăşit habitatul natural şi reprezintă un real pericol atât la adresa oamenilor, cât şi pentru alte specii.
„Nu există, cred, în UE o ţară unde să fie atâtea pagube, atâtea atacuri ale urşilor, nu putem noi să ducem în cârcă dezideratele întregii Uniuni la nivel de populaţie de urşi, ei să aibă producţii de 10.000 de tone de porumb la hectar, de zece ori mai multe bovine pe hectar şi noi să nu putem creşte efectivele şi să pierdem cotele de lapte pentru că noi trebuie să păstrăm natura intactă, speciile protejate. (…) Este inadmisibil să tratăm acest subiect strict din punctul de vedere al protejării unui animal sălbatic”, mai afirma Tanczos Barna.
În 2019, Barna Tánczos alături de grupul UDMR din Senat a făcut un amendament la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006. Potrivit acestuia, pentru o perioadă de 5 ani, ursul să fie trecut din lista de animale protejate cuprinse în Anexa II a legii, pe lista de animale libere pentru vânat în perioadele stipulate de lege. Proiectul de lege a fost aprobat în această formă de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, generând un adevărat scandal la vremea respectivă.
„Pentru o perioadă de 5 ani, ursul a fost trecut în altă anexă, care permite emiterea unor autorizaţii prin care populaţia de urs poate fi optimizată. Prin reducerea în ultimii ani a intervenţiei oamenilor, populaţia de urs a scăpat practic de sub control. Dacă ne uităm la alte state UE, vedem că folosesc acest drept de derogare de la Directiva UE şi intervin în mod profesionist şi hotărât pentru reglementarea şi optimizarea populaţiei. Asta dorim şi noi de la Ministerul Mediului – să găsească în această perioadă o soluţie să negocieze cu Comisia Europeană un program de derogări prin care să se intervină, alături de asociaţiile de vânătoare, pentru optimizarea populaţiei de urs din România”, declara atunci senatorul UDMR Tanczos Barna.
El a explicat la acea vreme că în prezent „nu există vânătoare, ci doar intervenţie în cazul urşilor care au generat deja pagube sau au atacat oameni”.
rin care se pot vana cormoranii în perioada 1 septembrie- 28 februarie.
Atitudinea lui Tanczos Barna în ceea ce privește protecția mediului poate fi observată într-o declarație făcută în plen, pe 26. 02.2018, pe Propunerea legislativă de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată și care viza scoaterea din fondul forestier național a unor suprafețe de teren, fără compensare, cu achitarea taxelor prevăzute de lege penytru lucrări miniere de interes național și declarate de utilitate publică pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.
”Am ascultat cu multă atenție discursul antevorbitorului meu. Este bine-venit acest discurs, chiar și vehement, chiar și foarte, foarte convins de acele principii de dezvoltare durabilă, de amprentă de carbon și așa mai departe, dar trebuie să lăsăm discursul verde, câteodată, poate „habotnic”, la ușa Parlamentului, odată ce trecem de la mișcările de stradă, de la ONG-uri, în calitatea de senatori. Și aici trebuie să avem o atitudine multidisciplinară, dacă pot să folosesc această sintagmă, pentru că am văzut ce înseamnă autostrăzi blocate din cauza vehemenței unora care, poate, câteodată, pe bună dreptate, încearcă să protejeze o specie de fluturi, de șopârle, de alte ființe pe cale de dispariție, ce înseamnă blocarea unor comunități în beznă și fără infrastructură de secol XXI, odată ce anumite proiecte rămân blocate din cauza prevederilor legii pe Natura 2000, ce înseamnă să nu ai autostradă între Târgu-Mureș și Iași, pentru că nu se poate trece muntele. Peste tot în Europa se poate construi autostradă oriunde, numai în România nu se poate trece muntele din cauza prevederilor privind protecția mediului. Dacă nu avem o atitudine multidisciplinară, dacă nu încercăm să căutăm echilibrul, dacă nu susținem, câteodată, industria și nu facem concesii, poate pentru 30 de ani, pentru o anumită zonă, riscăm să ne blocăm în acest discurs, riscăm să nu ne dezvoltăm, cum s-a dezvoltat întreaga Europă, care – în ghilimele sau în paranteză fie spus – a inventat aceste proceduri foarte stricte de protejare a mediului înconjurător după ce au eliminat specii de animale, cum este ursul, de exemplu, au eliminat foarte multe zone care ar trebui să fie protejate acum, nu mai au păduri virgine. Numai România rămâne să fie grădina zoologică a Europei, o pată verde frumoasă pe harta europeană, fără infrastructură, fără autostrăzi, fără cariere și fără alte dezvoltări. Niciuna dintre abordările extremiste, așa cum am spus și în intervenția mea anterioară, nu este bună, dar nici nu putem să nu avem o atitudine multidisciplinară și să nu lăsăm acest discurs caracteristic ONG-urilor la ușa Parlamentului”, declara în parlament Tanczos Barna pe 26. 02.2018. El a votat pentru modificarea Codului Silvic.
Cine este Tánczos Barna
Tánczos Barna are 44 de ani, este economist, absolvent al Academiei de Studii Economice din București.
În perioada 2005-2007 a fost președinte al Agenției Domeniilor Statului (ADS). Pe vremea când era la ADS, Tanczos Barna a fost înjunghiat cu o baionetă, în propriul sau birou.
Între 2007 și 2012 a fost secretar de stat în ministerele Transporturilor, Dezvoltării Regionale și Agriculturii. Din 2012 este senator. În această calitate a fost membru al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.
Din 2008 până în septembrie 2013 a fost președinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.
Conform declarației sale de avere, Tanczos Barna deține la Sincrăieni, județul Harghita, două terenuri forestiere (de 549 metri pătrați, respectiv 346 metri pătrați) și trei terenuri agricole (4.000 de metri pătrați, 24.500 de metri pătrați și 20.900 de metri pătrați). În aceeași comună, Tanczos Barna deține o casă de locuit de 283 metri pătrați.
INTERVIURILE HotNews.ro