Cine sunt copiii Generației Alpha și ce vor ei. Cum trebuie să ne raportăm la cei care vor plăti pensiile peste 15 ani

Generația Alpha, copiii născuți din 2010 până în 2025, e prima cohortă crescută integral în ecosistem digital. Deși astăzi sunt la gimnaziu sau la început de liceu, felul în care folosesc tehnologia, prieteniile și timpul liber se simte deja în casă, la școală, în comerț și în spațiul public. Pentru România, miza trece dincolo de modă sau ecrane. Într-un sistem de pensii „pay as you go”, ei vor susține economic tot mai mulți vârstnici peste 15–25 de ani.

Cercetări recente cu zeci de mii de copii din mai multe piețe arată un profil nuanțat. Generația Alpha filtrează agresiv „zgomotul” informațional, își țin identitatea mai degrabă în privat decât la vedere, revin spre experiențe offline (inclusiv cinema, boardgames, ieșiri cu prietenii) și sunt co-decidenți importanți ai cumpărăturilor de acasă. Potrivit unui raport al companiei de cercetare GWI, 13 ani este vârsta la care copiii din Generația Alpha se descoperă pe sine, iar asta explică de ce descriu viața drept „distractivă, entuziasmantă, stânjenitoare și grea”.

Despre acești adulți în devenire discutăm pe 27 septembrie, de la ora 09:00, la Conferința „Generația Alpha. Viitorul în construcție”, la Commons Unirii (str. Halelor 5, București), organizată de Totul Despre Mame. Pe scenă: dr. Bogdan Pascu (endocrinologie pediatrică), psiholog Corina Dobre, prof. Marcel Bartic, Nora Marcovici & Alexandru Radu (Future Minds) și Erwin Albu (pedagog social). Vorbim deschis despre repere medicale reale ale pubertății, igiena emoțională, școala ca aliat, relația cu ecranele și cum obții cooperare fără „războaie” cu un preadolescent. Găsești mai multe informații și bilete aici.

Identitatea la 13 ani. Vârsta bate orice altă etichetă

La 13 ani, apartenența la grup cântărește mai mult decât genul, statutul familial sau alte etichete, potrivit unei cercetări a Springtide Research Institute. E vârsta „în lucru”, când te simți simultan curajos și stângaci, când îți iese azi ce ieri părea greu și invers. Pentru părinți și profesori, asta înseamnă toleranță la ambivalență. Același copil poate performa pe scenă și, în aceeași săptămână, poate refuza să facă o prezentare în clasă. Nu este momentul în care să fie etichetați, ci mai degrabă este necesar să li se dea obiective mici, feedback pe efort și oportunități variate de a se testa în siguranță.

Prietenii și diversitatea: centrul de greutate al vieții sociale

Majoritatea adolescenților tineri descriu prieteniile ca fiind reale, de sprijin, adesea rasial/etnic diverse. Nu e întâmplător că „sunt pe social media pentru că sunt și prietenii”, potrivit studiului Springtide. Platformele sunt anexă a grupului, nu invers. Pandemia nu le-a stricat relațiile cu colegii, semn că „miezul” social a rezistat – s-au întâlnit în mod regulat, fie chiar și hibrid: în persoană sau prin întâlniri video. Pentru școală și comunitate, asta e o invitație la proiecte mixte, trupe, cluburi și activități care pun copii diferiți la aceeași masă. Prieteniile susțin motivația, iar motivația ține copiii aproape de școală.

Ecranul din buzunar: iubit, perceput uneori ca o adicție

Aproape toți copiii generației Alpha au smartphone și petrec zilnic câteva ore pe el. Aproape jumătate admit că uneori „simt dependență”. În același timp, peste jumătate spun că părinții le aprobă aplicațiile, le limitează timpul și le verifică activitatea. Accesul la laptopuri, tablete și console este de mult timp ceva comun. Dincolo de cantitate, contează cum folosesc ecranele. În multe familii, regula funcțională este „întâi temele/sportul/treburile, apoi ecranele”, plus setări clare de oră de somn. Nu interdicția totală produce rezultate, ci contractul transparent și consecvent.

Social media în surdină. Observă, salvează, trimit în privat

Copiii generației Alpha nu sunt „exhibiționiști digitali” prin definiție. Tendința dominantă este consumul prudent: scrollează, salvează idei, urmăresc creatori, dar postează rar și își exprimă opiniile în grupuri mici sau în mesaje directe. E un reflex de protecție după anii în care a dominat „cancel culture”. Implicația pentru adulți și branduri este clară. Nu te baza pe comentarii sau share-uri ca dovadă de interes. Adolescenții de azi și adulții de mâine au nevoie de conținut scurt, util și memorabil, care merită salvat și folosit.

Offline-ul revine: de la boardgames la cinema

Deși sunt digital-first, copiii din generația Alpha nu sunt și digital-only. Vedem reîntoarcere spre activități fizice: ieșiri cu prietenii, jocuri de societate, sport, plimbări. Chiar și cinema-ul a revenit printre activitățile preferate. Post-pandemie, interesul continuă să crească, iar pentru o parte consistentă dintre cei cu vârste între 8 și 15 ani sala de cinema rămâne modalitatea preferată de a vedea filme. Explicația este simplă, fiind un ritual, dar și o modalitate plăcută de a petrece timp cu gșaca.

Fetele accelerează, băieții au nevoie de încurajare

Datele din studiu arată un avans de încredere al fetelor în ceea ce privește cariera, inclusiv în domenii tradițional dominate de bărbați. Băieții sunt mai reținuți față de meserii „de îngrijire” sau educație. Răspunsul sănătos este să expunem toți copiii la experiențe scurte de tip job-shadowing, mentorat, vizite la diverse locuri de muncă pentru a normaliza încercarea și eșecul controlat.

Rasă, etnie, apartenență. Ce dă aripi și ce taie elanul

O parte dintre copiii spun că au trăit momente de discriminare și se tem că identitatea le va limita șansele. Copiii albi tind, în medie, să vadă identitatea lor ca potențial avantaj. În același timp, mulți consideră creșterea diversității un lucru bun și au prietenii trans-rasiale.

Religie și spiritualitate. Un amortizor emoțional discret

Mulți preadolescenți se descriu măcar „puțin religioși” sau „puțin spirituali”, iar discuțiile pe aceste teme apar în familie. Copiii care spun că cred într-o forță superioară și că religia e importantă raportează mai rar nefericire sau singurătate. Nu e o rețetă universală, dar arată importanța sensului și a comunității, fie că vorbim de parohie, club sportiv sau trupă de teatru.

Îngrijorare reală în legătură cu clima

Șase din zece preadolescenți se îngrijorează măcar uneori de schimbările climatice, iar aproape jumătate se așteaptă ca viața lor să arate altfel decât a părinților din acest motiv, explică cercetarea Springtide. Majoritatea văd eforturile de reducere a efectelor ca un bine social.

Inteligența artificială ca partener de drum

Aproape toți din Generația Alpha au auzit de inteligența artificială, iar aproape jumătate au folosit-o deja. Temele și proiectele pentru școală au fost principalele modalități de utilizare a AI. Totuși, nu se limitează doar la atât, ci căută informații, desenează, și, unele cazuri, devine chiar și partener de discuție.

Singurătatea și anxietatea apar, dar nu îi definesc

Aproximativ patru din zece copii spun că s-au simțit uneori singuri. Jumătate dintre ei au recunoscut că deserori se simt îngrijorați sau anxioși. Nu e tabloul complet al vieții lor, dar e un semnal ca adulții să se asigure că dorm bine, fac mișcare, au o alimentație corectă și petrec timp suficient cu prietenii. Interesant este că majoritatea spun că, pentru o oportunitate bună, ar face ceva care îi sperie, care îi scoate din zona de confort.

Generația Alpha nu e o copie a Gen Z. Sunt mai prudenți online, mai dornici de activități în „viața reală”, mai atenți la sănătatea emoțională și mai obișnuiți să decidă împreună cu adulții.

Conferința Generația Alpha

Dată: 27 septembrie 2025

Locație: Commons Unirii – str. Halelor, nr. 5 zona Hanul lui Manuc, București

Bilete și mai multe detalii despre speakeri aici

Agenda 

09.00 – 09.30 – Welcome coffee

09.30 – 10.30 – Secretele hormonilor: De la creștere la echilibru – Bogdan Pascu, medic specialist endocrinologie pediatrică

10.30-11.30 – Inimi și minți: Emoțiile în pre-adolescență – Corina Dobre, psiholog și psihoterapeut cognitiv comportamental, specializată în terapia pre-adolescenților și adolescenților

11.30-11.45 – Coffee break

11.45-12.00 – Incursiune în lumea tehnologiei 

12.00-13.00 – Cum poate deveni școala un loc în care copiii își pot descoperi potențialul maxim, Marcel Bartic,  profesor de istorie cu peste 20 de ani de experiență, director al Școlii Evrika, activ atât în mediul rural, cât și în cel urban, în școli de stat și private. 

13.00-13.30 – pauză de masă 

13.30-14.15 – De la talent la vocație: Ghid în descoperirea profesională, Nora Marcovici ( Associate Certified Coach acreditat de International Coach Federation, expertă în consilierea adolescenților în găsirea carierei potrivite) și Alexandru Radu (Strategic Career Counsellor)

14.15 -15.00 – Vocea calmă în furtuna adolescenței, Erwin Albu pedagog, specialist în intervenții de criză pentru adolescenți