Toți oamenii propuși în viitoarea Comisie Europeană a lui von der Leyen: cunoștințe vechi, nume noi și o restanță

Lista candidaților pentru următoarea echipă a executivului UE este aproape completă, acesta fiind primul pas dintr-un proces care se va termina doar după votul din plenul Parlamentul European. Cele mai dorite portofolii sunt cele economice: buget, piață internă, industrie.

Termenul limită pentru nominalizările persoanelor ce vor face parte din următoarea Comisie Europeană a expirat la finalul lunii august.

Fiecare țară din UE (cu excepția Belgiei) a făcut o nominalizare (sau, în cazul Bulgariei, chiar două nominalizări), iar premierul Marcel Ciolacu a schimbat luni propunerea României, înlocuindu-l pe Victor Negrescu cu Roxana Mînzatu.

Majoritatea oamenilor propuși sunt actuali miniștri în guvernele naționale, comisari din prima echipă a lui von der Leyen și parlamentari europeni, dar există și unele excepții.

Nominalizările statelor membre

Austria: Magnus Brunner, în prezent ministrul de finanțe.

Belgia: nu a fost făcută o nominalizare.

Bulgaria: Ekaterina Zaharieva, parlamentară la Sofia, și Julian Popov, membru al Fundației Europene pentru Climă. Bulgaria este singura țară care a ascultat dorința lui von der Leyen și a propus două nume.

Cehia: Jozef Síkela, în prezent ministrul industriei și comerțului din Cehia.

Cipru: Costas Kadis, în prezent decan interimar al Școlii de Științe ale Sănătății de la Universitatea Frederick din Cipru (anterior a fost ministru al sănătății, educației și culturii, precum și al agriculturii și mediului din Cipru).

Croația: Dubravka Šuica, în prezent comisară europeană pentru democrație și demografie.

Danemarca: Dan Jørgensen, în prezent ministrul cooperării pentru dezvoltare și politici climatice globale.

Estonia: Kaja Kallas, care tocmai a demisionat din funcția de prim-ministră. Ea vizează șefia politicii externe a blocului comunitar.

Finlanda: Henna Virkkunen, în prezent parlamentar european.

Franța: Thierry Breton, în prezent comisar european pentru piața internă și servicii.

Germania: Ursula von der Leyen, președintă a Comisiei Europene pentru un al doilea mandat.

Grecia: Apostolos Tzitzikostas, în prezent guvernator al Macedoniei Centrale.

Irlanda: Michael McGrath, în prezent ministrul finanțelor.

Italia: Raffaele Fitto, în prezent ministrul pentru afaceri europene.

Letonia: Valdis Dombrovskis, în prezent vcepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru oameni/comisar european pentru comerț.

Lituania: Andrius Kubilius, în prezent parlamentar european.

Luxemburg: Christophe Hansen, în prezent parlamentar european.

Malta: Glenn Micallef, în prezent consilier al prim-ministrului Robert Abela pentru afaceri europene.

Olanda: Wopke Hoekstra, în prezent comisar european pentru combaterea schimbărilor climatice.

Polonia: Piotr Serafin, în prezent ambasadorul Poloniei la UE.

Portugalia: Maria Luís Albuquerque, în prezent membru al consiliului de supraveghere al Morgan Stanley Europe și din consiliile consultative ale mai multor universități portugheze.

România: Roxana Mînzatu, în prezent parlamentară europeană.

Slovacia: Maroš Šefčovič, în prezent vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru „European Green Deal”/Vicepreședinte al Comisiei pentru relații interinstituționale.

Slovenia: Tomaž Vesel, în prezent avocat, fost președinte al Curții de Conturi slovene.

Spania: Teresa Ribera, în prezent viceprim-ministre a Spaniei și ministră pentru tranziție ecologică.

Suedia: Jessika Roswall, în prezent ministră pentru afaceri europene.

Ungaria: Olivér Várhelyi, în prezent comisar european pentru vecinătate și extindere.

Structura Comisiei Europene

Potrivit surselor Politico, von der Leyen urmărește o modificare a structurii Colegiului comisarilor. În prezent, ea are trei vicepreședinți executivi și patru vicepreședinți.

Ea dorește însă să elimine vicepreședinții simpli din următoarea echipă și să crească numărul de vicepreședinți executivi. Comisarii ar putea fi, astfel, împărțiți în cinci sau șase „grupuri” sub conducerea vicepreședinților executivi.

Printre persoanele avute în vedere pentru funcția de vicepreședinte executiv se numără actualii vicepreședinți Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis, actualul comisar Thierry Breton și noii veniți Teresa Ribera și Raffaele Fitto. 

Această structură i-ar oferi lui von der Leyen un echilibru. Țările mari, Franța, Italia și Spania, ar fi reprezentate la nivel înalt, în timp ce trei state din Europa Centrală și de Est (Šefčovič, Dombrovskis și Kaja Kallas, care va primi, de asemenea, titlul de vicepreședintă a Comisiei datorită rolului său de diplomat de top al UE) sunt, de asemenea, pe listă.

Din punct de vedere politic, această structură înseamnă că PPE, Socialiștii și Democrații (S&D) și liberalii din Renew Europe vor primi fiecare câte doi oficiali în conducerea Comisiei, în timp ce grupul ECR al Giorgiei Meloni va primi de asemenea unul.

Cele mai dorite portofolii

Premierul Ciolacu a spus luni că România va primi un „portofoliu relevant” de comisar european, dar nu a precizat despre ce ar putea fi vorba și nici nu a spus ce și-ar dori România, care în ultimele Comisii a deținut Transporturile, Politica Regională și Agricultura.

Toată lumea vrea să fie implicată în planurile lui von der Leyen de stimulare a economiei UE. Prin urmare, statele membre se luptă pentru portofoliile bugetului, pieței interne și industriei.

Oricine se ocupă de politica industrială ecologică va avea un rol central în Comisia lui von der Leyen, deoarece potențialul portofoliu responsabil de aceasta ar fi o îmbinare între Green Deal și preocuparea economică și politică primordială a șefei comisiei (și a celorlalți politicieni de stânga sau dreapta): competitivitatea, scrie Politico.

Potrivit presei spaniole, Teresa Ribera, viceprim-ministra Spaniei și ministră a tranziției ecologice, care ar trebui să obțină un portofoliu legat de climă și mediu, a încercat să o curteze pe von der Leyen în cursul verii pentru a obține un portofoliu economic.

Președintele francez Emmanuel Macron, deși slăbit pe plan intern, continuă să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a-i acorda lui Thierry Breton un „super portofoliu”, care să cuprindă piața internă, concurența și, eventual, apărarea, scrie Politico.

Portofoliul bugetului va fi și el esențial în următorii ani, după ce în ultimul mandat, Comisia a împrumutat miliarde de euro. Privind spre viitor și cu o strategie industrială complet nouă care urmează să fie dezvăluită atunci când Comisia își va prelua mandatul, von der Leyen are deja în vedere ceea ce ea a numit un „Fond european pentru competitivitate”.

În plus, Ucraina ar putea avea nevoie de multe alte miliarde de euro din partea UE pentru a-și continua efortul de război – și să nu mai vorbim despre reconstrucția care va urma după aceea.

Polonezul Piotr Serafin este unul dintre principalii candidați pentru acest portofoliu, alături de italianul Raffaelle Fitto. Slovenul Tomaž Vesel este, de asemenea, o opțiune.

Migrația, un portofoliu foarte important, fără un candidat clar

Persoana aleasă de von der Leyen pentru portofoliul agriculturii va trebui să facă față luptelor și protestelor care implică partidele politice și fermierii, în timp ce aceștia decid în ce direcție ar trebui să meargă politica UE.

Pentru a reduce decalajele, von der Leyen va publica în primele 100 de zile ale mandatului său o „Viziune pentru agricultură și alimentație” cu noi măsuri pentru sectorul agricol.

Următorul comisar pentru agricultură va trebui, de asemenea, să se ocupe de reforma politicii agricole comune (PAC) care va începe anul viitor. Luxemburghezul Christophe Hansen este principalul candidat pentru acest portofoliu, în timp ce Costas Kadis din Cipru și Maria Luís Albuquerque din Portugalia ar putea fi de asemenea în cursă.

Migrația este de asemenea un subiect major și oricine va prelua portofoliul se va confrunta cu critici. Nu numai că această persoană va trebui să pună în aplicare controversatul pact privind azilul și migrația, de care nimeni nu pare mulțumit, dar va trebui, de asemenea, să facă față opiniilor tot mai divergente cu privire la modul de abordare a migrației în rândul statelor membre.

Până în prezent, nu există niciun candidat clar pentru acest portofoliu.

Dezechilibru politic, dezechilibru de gen

Partidele de centru-stânga au criticat lipsa unui „echilibru politic” pe lista viitorilor comisari. Socialiștii ar putea ajunge să aibă doar patru comisari din 27 (cinci dacă îl punem la socoteală pe slovacul Maroš Šefčovič, al cărui partid a fost suspendat din Partidul Socialiștilor Europeni în octombrie 2023 din cauza preocupărilor legate de statul de drept).

În schimb, PPE este pe cale să obțină 15 comisari – inclusiv postul de președintî pentru von der Leyen, scrie Politico

„O Comisie Europeană care devine un grup de lucru al PPE riscă să piardă sprijinul majorității pro-europene din Parlament”, a avertizat René Repasi, șeful socialiștilor germani din Parlament.

Un alt dezechilibru observat de unii comentatori este cel legat de gen, prea puține femei (opt, mai exact) fiind nominalizate pentru viitoarea echipă de comisari.

Doi diplomați au explicat pentru Politico că strategia lui von der Leyen a fost aceea de a convinge statele mai mici să propună femei, oferind în schimb portofolii mai puternice.

Potrivit unui articol publicat în Times of Malta, ea mai face încă presiuni asupra guvernului pentru a înlocui actualul bărbat nominalizat, pe Glenn Micallef, cu o femeie, iar presiuni au fost făcute și asupra altor țări. A fost și cazul României.

Votul crucial din Parlamentul European

Nominalizările sunt doar primul pas. Dacă lista nu este aprobată la votul final al Parlamentului European, este responsabilitatea Ursulei von der Leyen să o modifice și să negocieze portofoliile și numele.

Urmează câțiva pași cruciali. Candidații sunt mai întâi audiați de comisiile specializate ale Parlamentului European, iar în urma acestor dialoguri primesc aviz pozitiv sau negativ. În mod constant în ultimii ani, parlamentarii au găsit motive pentru a aviza negativ unul sau mai mulți candidați.

După audieri, sesiunea plenară a Parlamentului European votează întregul consiliu de comisari. Acest vot este crucial, deoarece Comisia poate intra în funcție numai dacă este aprobată de Parlament.

Audierile comisarilor europeni încep la jumătatea lunii septembrie, urmând ca votul în plenul PE să aibă loc în octombrie. Ursula von der Leyen speră ca selecția noului consiliu să fie finalizată la momentul preluării mandatului său, în noiembrie, însă jocurile de culise și negocierile ar putea prelungi termenul.