„Norma de 20 de ore aruncă sistemul într-un haos pe care nu și-l dorește nimeni”, spune o profesoară, care predă de 28 de ani. Protestează deja de mai bine de două săptămâni în fața Ministerului Educației, alături de alte cadre didactice, care reclamă modificările făcute în învățământ, prin Legea 141/2025. HotNews a vrut să afle de la cadrele didactice care sunt principalele lor nemulțumiri, înainte de noul an școlar, care va începe pe 8 septembrie. 

De la adoptarea Legii 141/2025, mai multe cadre didactice protestează zilnic în fața Ministerului Educației. Prima manifestație a avut loc pe 30 iulie, iar, de atunci, în fiecare zi, profesori și învățători vin să-și arate nemulțumirea față de modificările făcute. 

„Demisia, Daniel David. Jos, jos, jos, ministru mincinos!”, au strigat cei aproximativ 150 oameni veniți, joi, în fața clădirii.

Conform calendarului anunțat de liderii sindicali, protestele vor continua în fiecare zi a săptămânii, până la începerea anului școlar, pe 8 septembrie. Atunci, e programat „un miting și un marș de protest pe traseul Piața Victoriei – Palatul Cotroceni, în intervalul 11.00 – 16.00”. 

Principalele nemulțumiri vizează creșterea normei didactice, comasarea claselor și reducerea numărului de posturi, scăderea fondului de burse și tăierea unor drepturi pentru studenți, precum și diminuarea plăților cu ora. 

„Este esențial să fim solidari și să nu acceptăm ca viitorul copiilor să fie sacrificat în numele austerității”, transmit reprezentanții profesorilor.

Dincolo de pancarte și lozinci, în spatele fiecărui protest se află profesori cu povești personale. 

HotNews a stat de vorbă cu câțiva dintre ei, pentru a înțelege cum îi afectează concret noua lege și ce cer Guvernului.

Gina Mitriu, învățătoare cu o vechime de 20 de ani: „Salariul meu va scădea cu 1.000 de lei” 

Gina Mitriu, profesor pentru învățământul primar la Școala „Nicolae Bălcescu” din Tecuci, județul Galați, spune că viitorul ei și al copiilor pe care îi învață este pus sub semnul întrebării. 

Are 20 de ani de experiență la catedră, însă „suma pe care o va lua de acum încolo va fi diminuată cu 1.000 de lei, scăderea venind din tichetele de masă și orele suplimentare”, explică învățătoarea.

Unitatea unde predă va fi „absorbită” de un liceu din cealaltă parte a orașului, „unde sunt copiii mari, adică e vorba de copii de liceu”. 

Odată cu această reorganizare, Gina va trebui să-și caute un alt post, dar spune că nu știe cum va arăta viața din toamnă. Cea mai mare îngrijorare nu este însă legată de locul său de muncă, ci de elevi. 

„Relocarea școlii riscă pierderea copiilor romi, din cauza dificultăților de transport”, avertizează ea. 

Primarul „a promis un microbuz”, dar soluția e departe de a garanta prezența la cursuri. „Nu știm dacă vor avea prezență de 100%. Nu știm dacă vor veni în condițiile astea. Dar să sperăm că se va găsi o altă soluție mai bună ca să nu ne pierdem copiii.”

Învățătoarea spune că a propus mai multe variante pentru a evita abandonul: „Ori să rămânem pe loc, în incinta grădiniței. Am cerut chiar containere să putem să facem acolo orele, dar ni s-a spus că costă foarte mult și primăria nu are bani. O altă variantă ar fi să ne reloce într-o școală mai apropiată de școala noastră, dar și acolo e renovare și stăm în așteptare.”

Ignat Ionel, profesor de limba română, de 23 de ani la catedră: „Efectul este devastator”

Pe motor și cu mesaje de protest, Ignat Ionel, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Decebal” din sectorul 3 al Capitalei, s-a alăturat colegilor săi în stradă. Predă de 23 de ani. Schimbările din noul an îi lovesc direct pe profesori, spune el. 

„Dacă până acum ministerul îmi plătea 54 de lei pentru o oră, de acum voi încasa aproximativ 30 de lei, după 23 de ani de experiență”, afirmă el. Situația colegilor mai tineri e și mai dificilă: „Un profesor debutant va ajunge la 22 de lei pe oră. Cu scăderea plății cu ora cu 45%, efectul este devastator”.

Ignat atrage atenția că nu e vorba doar de bani, ci și de oameni care riscă să dispară din sistem. „Un calcul simplu: la 18 ore cât aveam înainte, acum vom avea 20 de ore. La fiecare 9 profesori care sunt în sistem, al 10-lea o să dispară.”

„Abandonul școlar va crește”

Profesorul vorbește și despre consecințele comasărilor de școli. „Nu înseamnă doar eliberarea unui loc la catedră și niște bani salvați la buget. Efectele reale se vor vedea în abandonul școlar, care va crește. Nu există suficiente mijloace de transport, microbuze care să ducă până la ultimul copil relocat la o altă școală. Comasarea școlilor din mediul rural și urbanul mic înseamnă posturi care dispar, catedre care dispar și, în cele din urmă, oameni care dispar din învățământ. Dar și copii care nu vor mai putea ajunge la școala de reședință.”

În opinia sa, reforma nu face decât să oblige profesorii să muncească mai mult pentru bani mai puțini. „Creșterea normei la 20 de ore pe săptămână este, cum spune premierul Bolojan, «mai multă muncă pe mai puțini bani». Însă colegii mei strigă în stradă: «Jos, jos, jos, ministru mincinos!». Ministrul David nu spune și faptul că profesori vor dispărea din sistem.”

Cătălin Gheorghe, profesor de cinci ani: „Am fost supuși de fiecare dată la umilințe”

Cătălin Gheorghe are 35 de ani și predă educație plastică de aproape cinci ani la Școala gimnazială nr. 27 din sectorul 2, București. Nu este profesor titular și spune că, deși susține anual examenul de titularizare, locuri pentru disciplina sa „nu prea mai există”. 

„Este al nu știu câtelea an în care dau titularizare aproape fără nicio șansă. Pentru că nu mai sunt locuri titularizabile”, explică el. 

Cea mai mare nemulțumire a lui ține de modul în care profesorii au fost tratați. „Am fost supuși de fiecare dată la umilințe, nu doar acum, ci și în anii anteriori. Mai întâi au fost zvonuri, apoi ni s-a spus că nu se întâmplă nimic, după care au apărut informațiile pe piață și ni s-a cerut să nu ne luăm după surse. Încet-încet, după bacalaureat și înainte de titularizare, au aruncat «piatra în baltă»: ni s-a spus că se vor mări normele cu două ore”, povestește.

Profesorul consideră că aceste schimbări vor afecta puternic calitatea educației. „Asta va afecta aproape o treime dintre profesori, chiar mai mult, pentru că va însemna mărirea claselor cu circa 25% elevi. Automat scade calitatea actului educativ. Și acum, cu maxim 26 de elevi în clasă, procesul educațional este la pământ”, susține Gheorghe.

El atrage atenția că suplinitorii vor fi cei mai vulnerabili. „Cei care trăiau din norme rupte, câteva ore de colo, câteva de dincolo, vor fi cei mai afectați. Normele acestea vor dispărea și nu va mai veni nimeni pentru o oră-două rămase, mai ales dacă sunt la mijlocul zilei.”

În cei cinci ani la catedră, Gheorghe spune că a văzut cum scade prestigiul profesiei. „Profesorii și-au pierdut autoritatea, pârghiile de disciplină, iar părinții și elevii au primit tot felul de instrumente legale interpretabile. În fața copiilor, prestanța profesorului aproape a dispărut. Azi, școala nu mai e privită ca prima instituție formativă. Pentru mulți părinți contează doar materiile de examen, restul sunt tratate ca «umplutură». Sigur, există și părinți care înțeleg și se implică, și discută foarte profund cu noi”, spune el.

„Eu, ca profesor definitivat cu aproape 5 ani vechime, am între 4.000 și 5.000 lei”

Gheorghe recunoaște că mulți colegi se gândesc să părăsească sistemul. „Mă tem că vom ajunge din nou ca în anii 1999-2000, când la catedră erau aduși suplinitori cu note de 1 și 2 la examene, ceea ce va prăbuși și mai mult calitatea.”

Situația financiară nu îi dă motive de optimism. „Ni s-au promis creșteri, dar ultima tranșă de 20% nu a mai fost respectată. Salariile nu ajung, și nu doar la profesori, ci la peste 60-70% dintre locurile de muncă din țară, unde nu se plătește nici măcar salariul mediu, considerat minim pentru un trai decent. Eu, ca profesor definitivat cu aproape 5 ani vechime, am între 4.000 și 5.000 lei.”

„Cerem abrogarea legii, demisia ministrului nu rezolvă nimic”

Pentru Gheorghe, soluția este clară: „În primul rând cerem abrogarea legii. Demisia nu ar rezolva nimic. Dacă această lege rămâne, învățământul va ajunge într-o situație greu de imaginat. Vor fi undeva la 15-20 de mii de elevi care nu vor mai avea loc fizic în clase. Mulți vor fi împinși spre școli private, dar părinții nu au bani, și nici nu-și pot lua un «job part-time», cum spunea ministrul.”

Profesorul se pregătește, alături de colegi, pentru boicotul anunțat de sindicate pe 8 septembrie. „Dar avem nevoie de solidaritate, pentru că în joc este viitorul copiilor. Avem nevoie și de susținerea părinților. Poate nu-și dau seama de asta.”

Elena Silvia Țerfan, profesoară de limba română, cu 28 de ani experiență: „Norma de 20 de ore aruncă sistemul într-un haos”

Elena Silvia Țerfan este profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Nicolae Iorga” din Brăila și are 28 de ani de experiență la catedră. A venit la protest alături de colegii săi și spune că situația din învățământ a ajuns într-un punct critic.

„Suntem în a 15-a zi de protest. Este asumarea noastră față de schimbările care se doresc acum și, în același timp, dorința de a ne susține revendicările, de a evita șomajul în învățământ și de a lupta pentru cauza noastră. Norma didactică de 20 de ore aruncă sistemul într-un haos pe care nu și-l dorește nimeni”, explică ea.

„Nu poți construi pe instabilitate”

Deși ea nu își pierde postul, fiind titulară de patru ani la la Colegiul Național „Nicolae Iorga”, din Brăila, spune că restructurările afectează deja colegi din alte școli. „O colegă de-a mea, cu gradul didactic I, foarte bine pregătită și cu ani mulți de muncă, rămâne fără loc de muncă din cauza comasărilor. Este și bolnavă, are o boală incurabilă, și cu toate acestea a muncit enorm. Acum e pusă în situația de a alerga fracționat între două, trei, patru școli, ca să adune o normă.” 

Pentru ea, problema de fond este „instabilitatea” care „produce dezordine și lipsă de performanță”. „Nu poți construi pe instabilitate. Nimeni nu refuză schimbarea, dar reforma trebuie să țină cont de realitate și de vocea celor care sunt zi de zi la catedră.”

Adrian Cosu, profesor de matematică, cu 27 de ani vechime: „Colegii își caută deja posturi în alte școli”

Adrian Cosu predă matematică la Colegiul Național „Ferdinand” din Bacău. Are 27 de ani vechime la catedră, toate gradele didactice și spune că efectele negative ale modificărilor făcute se văd deja. 

„Deja lucrurile se întâmplă, răul a fost făcut. În zilele acestea, oamenii își caută posturi în alte școli. S-au redus norme, s-au redus posturile din cauza acestei creșteri de ore. La mine, personal, nu s-a întâmplat, dar în școala mea normele au fost întinse la maxim. La ora asta chiar nu mai ai unde să mai pui o oră sau să mai scoți o oră dacă e nevoie. Suntem însă o școală mare”, explică el.

Profesorul face un calcul simplu: „La șapte oameni, ori două ore, înseamnă 14 ore. Asta înseamnă aproape o normă. Adică un om, sau trei sferturi de normă, trebuie să plece. Sau să-și caute loc în alte școli. Și asta se întâmplă acum, zilele astea. Trebuie să intre în completare de normă sau în restrângere și să caute post în altă parte. Dar gândiți-vă că asta se întâmplă în toate școlile.”

Cosu subliniază că mulți colegi au investit ani de muncă și examene ca să ajungă profesori, iar acum se simt forțați să își caute alternative. „Un om care a învățat ca să fie profesor, a dat examene, examene de titularizare… Avem 27 de ani vechime în învățământ. Asta am vrut să facem și asta sperăm să facem în continuare, până la pensie, dacă se mai poate.”