Ciolacu, după controversele privind CNP-ul fiscal pentru cumpărături: Nicio modificare fiscală fără acord cu mediul privat și societatea civilă
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că „în Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă”, după noi controverse legate de implementarea e-Factura.
„Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, de exemplu, până când nu parcurg acest traseu. Cred că așa e corect și aceasta este așteptarea românilor”, a declarat joi Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern.
e-Factura în Italia: Pentru persoanele fizice se trece un cod unic din 7 zerouri / În România se dorește un CNP fiscal pentru identificarea cetățenilor
România a preluat modelul italian pentru implementarea e-Factura. În acest moment, la noi transmiterea B2B este obligatorie, dar e opțională până la 1 ianuarie 2025 pentru B2C (adică facturile emise către persoane fizice). După acea dată toate facturile emise către români vor trebui încărcate în sistemul Ministerului de Finanțe.
Problema este că în momentul de față dacă un comerciant vrea să emită o factură către un român și să o transmită în e-Factura, va trebui să introducă CNP-ul, deși în realitate sistemul te lasă să pui orice fel de cifre vrei.
Acum la Ministerul de Finanțe se lucrează la oferirea de CNP-uri fiscale pentru cumpărături, lucru menționat voalat în două comunicate de presă în ultima lună.
În Italia, lucrurile sunt diferite. A fost prima țară care a implementat acest sistem, începând din 2014 la B2G, iar din 2019 a continuat cu extinderea la B2B și, ulterior, B2C.
Dacă ne uităm la B2C, Guvernul italian nu a obligat cetățenii să cumpere online cu un cod. Cei care îl au, deoarece desfășoară diverse activități economice (cum avem și noi activități independente-PFA), pot oferi acel cod (asta pentru a o primi direct prin sistem).
Alții au o adresă de email certificată și o oferă pe aceea, iar în loc de cod, vânzătorul trece “0000000”.
În cazurile în care italianul nu oferă nimic, acea companie trece tot 7 zerouri (0000000) pentru a transmite factura în sistemul informatic, iar către client o trimite în format fizic sau prin email.
Cu alte cuvinte, Fiscului italian nu-i folosește la nimic să știe cine și ce cumpără online, ci doar valorile din perspectiva TVA.
În schimb, în România lucrurile stau pe dos. Ministerul Finanțelor vrea să știe ce cumpără fiecare român, fiind ușor de indentificat după ce se vor oferi acele CNP-uri fiscale.
Informațiile de care are nevoie ANAF sunt în Declarația 394 pe care o depun firmele din România. Ministerul Finanțelor a spus că acea declarație se va modifica sau elimina undeva în viitor, conform unui comunicat al instituției după ce s-a întâlnit cu experții contabili. Asta pentru a nu avea aceleași informații de 2 ori. Din 2025, dacă nu se elimină acea declarație, Fiscul va avea informația de 3 ori, deoarece se va găsi și în SAF-T – fișier standard de audit (Declarația 406 care va trebui completată și de firmele mici de la 1 ianuarie). Acum este depusă de companiile mari și medii.
Vezi și:
INTERVIURILE HotNews.ro