Cioloș, după demisia din USR: Despărțirea îmi lasă un gust amar și o uriașă cantitate de tristețe / Eu cred că trăind în frică faci greșeli și vezi deformat realitatea

Dacian Cioloș, care a demisionat marți din USR alături de patru europarlamentari, susține că despărțirea de partid îi lasă „un gust amar și o uriașă cantitate de tristețe” și le aduce critici dure foștilor săi colegi de partid.

• Dacian Cioloș demisionează din USR alături de patru europarlamentari / Ei anunță că își fac un nou partid / Ce acuzații aduc actualei conduceri a USR

Într-un mesaj postat pe Facebook, Cioloș susține că nu a vrut cu orice preț să fie președintele USR PLUS și a căutat o soluție politică rezonabilă, negociată și care să afecteze cât mai puțin taberele din partid, dar că nu a găsit înțelegere.

Fostul președinte al USR mai susține că a încercat să construiască o punte între taberele artificiale din partid, dar că „e imposibil să negociezi cu cineva care a uitat că e între prieteni și nu vede decât dușmani în jurul său”.

Dacian Cioloș mai acuză că pentru foștii săi colegi din conducerea partidului „a fost mai importantă revanșa simbolică de a șterge din răzbunare o parte din numele partidului” decât să construiască împreună și a „trăit un lung șir de dezamăgiri provocate de frica enormă pe care unii dintre colegii mei o au față de dispariția politică”.

Redăm integral mesjul lui Dacian Cioloș:

• „Îmi este imposibil să găsesc o formulă prin care să exprim pe de-a-ntregul ceea ce simt în aceste momente. Cu siguranță despărțirea de USR îmi lasă un gust amar și o uriașă cantitate de tristețe.
• În același timp, nu vreau să renunț la speranța că există o soluție politică prin care să oferim electoratului din România un mod de a face politică moderată care să reflecte o stare de spirit diferită față de ceea ce a primit în ultimele decenii. Sunt optimist de felul meu și cred că mai presus de orice e important să păstrăm speranța că putem depăși obstacolele, iar vocația noastră principală este de a construi o lume mai bună. Iar acest lucru nu se face vorbind doar în mici cercuri închise de prieteni, ci stabilind punți cu societatea civilă, muncitorii, antreprenorii și cu celelalte forțe politice chiar dacă avem diferite viziuni despre viitor.
• De astăzi, mă alătur unui nou proiect politic inițiat alături de colegii mei europarlamentari Ramona Strugariu, Dragos Pislaru, Alin Mituța și Dragos Tudorache. Este vorba de un nou partid care va face parte din familia europeană Renew Europe și despre care veți găsi toate detaliile necesare la următorul link: https://www.partidulreper.ro. M-aș bucura ca ideile și propunerile noastre să vă atragă și să ne reîntâlnim în acest nou proiect.
• Pentru cei mai puțin familiarizați cu ultimele evoluții politice cred că sunt necesare câteva precizări în legătură cu decizia mea de a părăsi USR și de a participa la acest nou proiect.
• Am crezut multă vreme, în anii de după 1989, în înflorirea vieții politice din România și în revigorarea unor partide cu vocație și dorința de a se transforma în stâlpi ai democrației românești. Numiți-le instituții sau găsiți orice altă metaforă pentru ele. Din nefericire, unul după altul, partidele începutului de drum au capotat, s-au dizolvat în metehne politice reprobabile sau au supraviețuit într-o formă de o toxicitate insuportabilă. Au urmat ani în care am sperat că integrarea europeană va fi suficientă pentru a servi drept motor al unei noi politici interne care să transforme radical România. Nu a funcționat și din nou am revenit la o politică măcinată de conflicte și corupție. Pentru mine și mulți dintre cei cu care am avut bucuria să lucrez în ultimii ani, aceste nereușite au fost o motivație excepțională pentru a începe să construim o soluție politică bazată nu pe partide, instituții sau sisteme, ci pe încrederea în oameni.
• Am avut multe deziluzii și multe obstacole, așa cum era de așteptat. Nu cred că vom reuși să schimbăm România peste noapte și fără să depunem un efort uriaș. Dincolo de propriile noastre îndoieli și gânduri, avem de luptat cu o mare de prejudecăți care ne va testa caracterul și puterea de a rămâne cinstiți cu noi înșine. Pentru a-mi respecta acest crez am intrat în politică și tot pentru a-mi respecta valorile și încrederea în oameni am decis să ies din USR. Nu își are rostul să ascund tristețea legată de această plecare, după cum nu pot să nu regret despărțirea de un număr uriaș de oameni pe care îi consider extraordinari, pe care îi respect pentru lupta și convingerile lor și pe care sper să îi am din nou aproape într-o zi.
• Motivele acestei decizii însă sunt dincolo de orice îndoială astăzi, indiferent de sentimentele pe care mi le provoacă. Am gândit pragmatic, am gândit emoțional și sufletește, am gândit punând înainte de toate datoria pe care simt ca o am pentru societate. Nu am vrut cu orice preț să fiu președintele USR PLUS și am căutat o soluție politică rezonabilă, negociată și care să afecteze cât mai puțin taberele din partid. Nu am găsit înțelegere. Am câștigat alegerile pentru președinția partidului și am încercat să construiesc o punte între taberele artificiale din partid. Cred că negocierile politice sunt mereu soluția cea mai bună pentru a rezolva o situație conflictuală, dar am recunoscut că e imposibil să negociezi cu cineva care a uitat că e între prieteni și nu vede decât dușmani în jurul său. Am demisionat când am înțeles că șansele de a reforma un partid de care societatea are nevoie sunt inexistente, iar eu nu pot să mint sau să disimulez că este totul perfect doar pentru a ocupa o funcție trecătoare.
• Pentru colegii din conducerea partidului a fost mai importantă revanșa simbolică de a șterge din răzbunare o parte din numele partidului decât să construim împreună. Am trăit un lung șir de dezamăgiri provocate de frica enormă pe care unii dintre colegii mei o au față de dispariția politică. Eu cred că trăind în frică faci greșeli și vezi deformat realitatea. Frica schimbă oamenii și le justifică alegerile monstruoase. Eu am ales să nu las frica să îmi dicteze deciziile, chiar și cu prețul ieșirii din politică. Suntem oameni trecători și societatea nu ar mai trebui să își lege toate speranțele de un lider politic. România și cetățenii săi trebuie să înțeleagă că vor fi aici și vor fi mai importanți decât orice președinte, premier sau ministru al cărui nume mai devreme sau mai târziu îl vor uita. Aceasta este lecția pe care eu am învățat-o în viață și în politică.
• Vreau să le mulțumesc în același timp colegilor mei din USR pentru energia pe care au pus-o în slujba unor idealuri curate și corecte. Le doresc mult succes și sunt convins că mai devreme sau mai târziu ne vom reîntâlni și sper că ceea ce ne-a unit să fie la fel de puternic.
• Noul proiect politic REPER este încărcat de viziunea că există un public în România care prețuiește moderația, care are nevoie de soluții, care are nevoie de oameni și proiecte, care este gata să depășească starea de conflict permanentă și dispus să asculte înainte de a propune direcții și soluții. Am crezut mereu că cine seamănă vânt culege furtună și poate că formația mea de agronom m-a educat să am răbdare și să cultiv în loc de a distruge. Politic poate părea un pariu, dar viața nu e doar politică, ci o cursă lungă în care răbdarea și puterea de a lupta sunt mai importante decât conflictul și frica de irelevanță. Îmi doresc să construim proiecte și să propunem soluții, să deschidem scena politică pentru cei care își doresc să participe la viața societății fără teama că ne vor veni alături oameni noi și dornici de muncă.
• Vă promit că nu voi renunța la principiile de bază care îmi dau puterea să activez în serviciul public și că îmi voi depune toată energia pe care o am pentru o politică mai curată și pentru o Românie mai bună așa cum am încercat și până acum. Fără repere sănătoase nu vom reuși să schimbăm nimic”.

Dacian Cioloș a demisionat pe 7 februarie din funcţia de preşedinte al USR, spunând că este o decizie firească și de bun simț, în condițiile în care programul său prin care a propus reformarea USR a fost respins de Biroul Național al partidului. Cioloș s-a aflat la șefia USR doar 4 luni, după ce a câștigat alegerile „la mustață” față de contracandidatul său Dan Barna.