Citeva lamuriri despre santierele de autostrazi blocate. Problema autorizatiilor de construire

Încerc să aduc niște lămuriri în chestiunea ‘autostrăzilor fără autorizație de construire’ care a fost recent în atenția publică. Este un subiect destul de tehnic, sper să reușesc să îl explic.

Autorizația de construire este actul care permite executarea lucrărilor de construcții. Cînd e vorba de o casă este emisă de primărie, cînd e vorba de autostrăzi emitentul e Ministerul Transpoturilor. Cu alte cuvinte în cazul autostrăzilor, statul își dă sieși voie să construiască. Pentru obținerea autorizației este necesară o întreagă documentație, avize și acorduri (proces pe care am încercat să îl simplificăm prin ordonanța de urgență 7/2016).

Ajung la problemă. Autostrăzile unde s-au început lucrările fără autorizație de construire. E vorba de lucrări începute în 2014, respectiv Sebeș-Turda loturile 3 și 4 și Lugoj-Deva lotul 4. De ce? Nu pot să știu cu precizie, dar pot să bănuiesc cîteva motive. Între cele pozitive, s-ar număra absorbția fondurilor europene, s-a dorit

pornirea cît mai rapidă a proiectelor ca să mai salveze din fonduri. Între cele negative, sunt probabil presiunile politice și subestimarea timpului necesar pentru a obține avizele care mai lipseau. “Dați drumul la lucrări că vine și autorizația într-o lună” s-a transformat în “a trecut un an și n-a mai venit autorizația”.

Ce e de reținut este că documentele care mai lipseau pentru autorizație, în mare, nu erau cele fundamentale, ci cele mai degrabă de natură birocratică precum “scoaterea terenurilor extravilane din circuitul agricol”. Adică aceste autostrăzi aveau studii de fezabilitate, HG de aprobare a investiției, exproprieri, proiect tehnic verificat conform legii și aprobat de autorităti, acord de mediu. Mai pe românește, nu s-a apucat cineva să construiască o autostradă (chiar) de capul lui.

Cînd am venit în toamnă am găsit aceste mari proiecte într-o situație de blocaj. În teren, există lucrări de sute de milioane de lei, spre exemplu lotul 3 din autostrada Sebeș-Turda este executat pe jumătate. Între timp, la un anumit punct, au intervenit autoritățile de control (Inspectoratul de Stat în Construcții) și au sistat lucrările. Iar autorizația nu putea fi emisă pentru că nu exista o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja (sau parțial) executate. Așadar asta e situația la zi, avem două autostrăzi esențiale pe marile coridoare de transport, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, cu lucrări executate într-o mare proporție, avem vreme bună afară, dar avem șantiere sistate și stăm și ne uităm la ele. (Și riscăm să pierdem și banii europeni și discutăm despre sute de milioane de lei).

În mod normal, o situație ca asta în administrația românească se rezolvă… de fapt, NU se rezolvă. Nu se “bagă” nimeni. E cu “scandal”. N-are rost să te complici. Mai bine, se abandonează proiectele, se pierd banii europeni, se reziliază contractele și se fac reclamații la DNA și DLAF, ca să fie cercul complet. În timpul ăsta noi pe autostrăzi tot nu mergem, politicienii (care au creat problema) deplîng incompetența tehnocraților, găștile din CNADNR în permanentul lor război servesc mici șopîrle presei care devin știri de can-can (“albirea dințilorȚ) și viața merge înainte.

Sau nu. Sau încerci să faci ceva și să livrezi rezultate. În cazul de față, după ce am analizat situația, am introdus în martie în prevederile OUG 7/2016 o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja executate, pentru a reglementa cazul excepțional pe care îl avem. Pe ce bază se face? Pe aceleași documente care sunt și în mod normal cerute pentru autorizare și în plus, pe baza unei expertize care să certifice că lucrările executate sunt cele din proiectul tehnic aprobat și sunt în conformitate cu acordul de mediu. E de subliniat că autorizația de construire nu reprezintă sub nicio formă un certificat de calitate pentru lucrările deja executate. Nu reprezintă un document în baza căruia se pot face plăți constructorului. Calitatea lucrărilor se certifică și plățile se fac conform legii și contractului (există un mecanism în ale cărui detalii nu mai intru). Autorizația de construire nu crează niciun drept suplimentar constructorului și nu exonerează niciuna din părți (constructor, proiectant, consultant, beneficiar) de răspunderea pe care o are pentru lucrări.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Citeva lamuriri despre santierele de autostrazi blocate. Problema autorizatiilor de construire

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”