Codex Aureus, cel mai cunoscut manuscris medieval occidental aflat într-o colecţie din România, ar putea intra în acest an pe lista UNESCO
Managerul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a declarat, în cadrul unei conferinţe susţinute vineri la Alba Iulia, că speră să anunţe, „nu foarte târziu în cursul acestui an”, intrarea pe Lista Patrimoniului UNESCO a celui mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Batthyaneum, Codex Aureus, despre care a subliniat că nu a părăsit nicio clipă teritoriul ţării.
„Vă conjur să nu credeţi niciuna dintre aberaţiile pe care le puteţi auzi legate de Codex Aureus. Codex-ul este în oraşul dumneavoastră, este sută la sută original. Nu foarte târziu în cursul acestui an, dar nu depinde de noi, m-aş bucura să vă dau şi o veste bună legată de intrarea acestui Codex Aureus în Patrimoniul UNESCO. Intrare care nu presupune plecarea lui din ţară. Dosarul a fost trimis după regulile secolului XXI, o copie digitală, ultraperformantă, care este disponibilă oricui”, le-a spus Adrian Cioroianu celor prezenţi vineri seara pe esplanada Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia la conferinţa „Dilemele şi problemele patrimoniului naţional”, organizată în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana, relatează Agerpres.
Adrian Cioroianu a adăugat că ştie că există tot felul de temeri, fiind întrebat inclusiv de „oameni foarte importanţi din ministerele ţării, din guvernul ţării” dacă „oare e bine, oare e înţelept să trimitem Codex-ul în Germania”.
Managerul Bibliotecii Naţionale a României a subliniat că pentru dosarul necesar înscrierii a fost trimisă doar o copie virtuală. „El (Codex-ul – n.r.) este în ţară. (…). Ideea că cineva ar trimite undeva în lume Codex Aureus este o aiureală, răuvoitoare sau rău intenţionată. Locul lui este alături de familia de Codex-uri pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi asta se va întâmpla fără să părăsească o clipă teritoriul ţării. Sper să dăm în curând această veste”, a spus Adrian Cioroianu.
Acesta a vorbit şi despre necesitatea renovării clădirii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, menţionând că este în favoarea unui parteneriat cu administraţia judeţeană şi locală.
Ce este Codex Aureus
Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecţia bibliotecii, se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punct de vedere al conservării sale.
Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci – şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat.
Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României. De altfel, tot aici el poate fi şi „răsfoit” digital.
Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca şi Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.
De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informaţii în spaţiul public în legătură cu celebrul Codex Aureus, respectiv că acesta nu s-ar mai afla în ţară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanţie pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii bibliotecii au demontat, în urmă cu câţiva ani, aceste mituri. Specialiştii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania – n.r.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanţie bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentaţie de arhivă şi nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajaţii bibliotecii.
Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro