Colindatori din Tara de Sus a Moldovei la „Ultimii rapsozi”

Grigore Lese, initiatorul programului „Ultimii rapsozi” de la ICR, ii are ca invitati la ultima editie din acest an pe Colindatorii din Risca. In prag de Craciun, grupul vocal barbatesc din Tara de Sus a Moldovei vine sa colinde la Bucuresti vineri, 19 decembrie 2008, de la ora 18.

„I-am cunoscut pe riscani in 2003, de hramul Sfantului Ilie, si de atunci ii vizitez in fiecare an. M-au impresionat atat dezinvoltura, bucuria cu care cantau cat si franchetea cu care s-au apropiat de mine. Aveam in fata un grup vocal barbatesc in care isi uneau vocile tineri, veterani de razboi, preotul si chiar primarul localitatii, dand ascultare intru cantat preotesei, Mihaela Gradinaru. Licentiata in teologie si litere a ales sa traiasca in satul ei si sa participe alaturi de rascani la intreaga viata a comunitatii: hori si baluri, hramuri, nunti, inmormantari. Mi-a marturisit ca numai asa se simte implinita, implinind constructia parintilor ei, si ei dascali daruiti satului.

La intalnirea din decembrie va veni la ICR si mos Constantin Radasanu. Ramas vaduv in floarea tineretii, si-a invins singuratatea pictand icoane si citind. Disputa dintre Trup si Suflet a lui Dimitrie Cantemir marturiseste ca l-a impresionat indeosebi. A visat sa construiasca o troita si a construit o bisericuta trainica la rascruce de drumuri. Singur. Fara nici un ajutor. Cu o mana si jumatate.

Evlaviosi, cumpatati, statornici, cu un subtil simt al umorului, oamenii din satele noastre continua sa ne dea esentiale lectii de viata. De cate ori ma despart de barbatii din Risca am sentimentul ca ceea ce este adevarat este vesnic iar acest lucru imi da puterea sa merg mai departe si sa cred in forta spirituala a acestui neam”, povesteste Grigore Lese.

Ultimii rapsozi, program lunar al ICR, ofera publicului citadin posibilitatea de a se familiariza cu folclorul autentic – atat cel traditional romanesc, cat si cel al minoritatilor din Romania. Un deziderat urmarit prin acest program este constientizarea faptului ca arta traditionala, reprezentand o valoare identitara fundamentala, formeaza un patrimoniu imaterial care trebuie respectat si pastrat.

Accesul publicului este liber, in limita locurilor disponibile, informeaza ICR.