Comisia Europeană a prezentat raportul de țară pentru România, pe probleme de mediu. Care sunt numeroasele eșecuri, dar și puținele lucruri pozitive

România stă foarte prost în UE la reciclarea deșeurilor, la calitatea aerului și la categorii precum apele uzate și investiții de mediu, arată cel mai nou raport de țară prezentat de Comisia Europeană. Sunt și câteva puncte pozitive.

Comisia a deschis contra României 17 proceduri de infringement pentru diverse încălcări ale legislației de mediu, țara noastră fiind pe locul șapte la numărul de proceduri, în rândul statelor UE. Cele mai multe sunt în dreptul Spaniei, 25, în timp ce Belgia a fost vizată de numai cinci infringement-uri.

Câteva dintre concluziile raportului de țară pe mediu indică faptul că investim mult sub cât este nevoie în domeniul mediului, facem progrese, însă foarte lente, iar multe dintre obiective sunt departe de a fi atinse.

De ce stă România așa de rău? Nu folosim toate instrumentele de finanțare pe care le avem, de multe ori lipsește dialogul între părți, capacitatea administrativă nu este întotdeauna la nivelul necesar, iar în unele cazuri NU colectăm și nici nu folosim datele digitale pentru a planifica așa cum trebuie politicile de mediu.

Despre a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu publicată de Comisia Europeană puteți citi aici.

Scopul acestui raport este de a furniza informații cu privire la performanța punerii în aplicare și de a evidenția cele mai eficace modalități de abordare a lacunelor în materie de punere în aplicare care afectează sănătatea umană și mediul și care împiedică dezvoltarea economică și competitivitatea țării, spun cei de la Comisie.

Ce se spune în raportul de țară despre câteva domenii esențiale legate de mediu

Economia circulară

Reformele și investițiile urgente în domeniul deșeurilor și al economiei circulare rămân insuficiente, se spune în raport. Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care rămâne semnificativă o rată de depozitare de 72%).

Deși România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor sau a celor ilegale, progresele au fost prea lente și, prin urmare, aceasta face obiectul sancțiunilor financiare aferente. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor și utilizarea unor instrumente economice precum răspunderea extinsă a producătorilor.

Cu toate acestea, România se află în categoria statelor membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele privind deșeurile municipale și nici obiectivele privind deșeurile de ambalaje stabilite pentru 2025. Rata de reciclare în România este pe la 12-13%, de câteva ori mai mică decât media UE și de cinci-șase ori sub țările fruntașe. Aici puteți citi de ce România stă cel mai rău din UE la reciclarea deșeurilor municipale

De asemenea, România este expusă riscului de a nu îndeplini obiectivul pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor municipale.

Apele uzate urbane

Apele uzate urbane colectate în România nu sunt epurate în mod adecvat, astfel cum se prevede în legislația UE. Având în vedere progresele lente înregistrate în ceea ce privește respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, în noiembrie 2024, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane în ceea ce privește aglomerările cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000, care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României.

România ar trebui să utilizeze pe deplin sprijinul financiar oferit de politica de coeziune și de planul său de redresare și reziliență pentru a înregistra progrese în ceea ce privește reformele și construirea infrastructurii necesare, întrucât deficitul de investiții rămâne semnificativ, se spune în raport.

Calitatea aerului

Calitatea aerului în România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului, cu consecințe grave asupra sănătății populației. România și-a prezentat primul program național de control al poluării atmosferice (PNCPA) cu o întârziere semnificativă, dar măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente.

Cele mai recente date raportate indică nerespectarea în continuare a angajamentelor de reducere a emisiilor pentru perioada 2020–2029 în ceea ce privește NOx și PM2,5. Deși România a înregistrat unele progrese, se mențin depășiri ale valorilor-limită pentru NO2 și PM10, ceea ce necesită măsuri suplimentare. În pofida unor progrese înregistrate în rețeaua de monitorizare a calității aerului, există în continuare lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare pentru calitatea aerului și obiectivele privind calitatea datelor.

Prea puține investiții

Deficitul general de investiții de mediu al României este de 5,4 miliarde euro pe an, reprezentând 1,9% din PIB-ul național și fiind semnificativ mai mare decât media UE (0,77%). Cele mai mari ponderi sunt pentru biodiversitate, ecosisteme și gestionarea apei, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. Este necesar să se asigure un nivel sporit de finanțare și să se valorifice în continuare oportunitățile de finanțare privată pentru a elimina deficitele de investiții.

Guvernanța în materie de mediu

În ceea ce privește guvernanța în materie de mediu, România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană, dar ar trebui să facă în continuare datele spațiale accesibile pe scară mai largă și să acorde prioritate seturilor de date de mediu.

România a elaborat orientări naționale privind pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, în special pentru proiectele hidroelectrice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește procesul de furnizare a informațiilor referitoare la evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului, precum și în ceea ce privește informațiile furnizate publicului cu privire la dreptul său de acces la justiție și îmbunătățirea accesului la justiție.

Există și lucruri pozitive

Un aspect pozitiv ce merită menționat este Sistemul Garanție Retiurnare care, deși a avut unele probleme, funcționează și sunt duse la automatele de colectare peste 15 milioane de ambalaje SGR/zi.

Comisia mai dă exemplu unele bune practici pentru protecția și restaurarea naturii. Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE) a sprijinit doar câteva proiecte de conservare a naturii în ultimii ani, dar ele s-au dovedit a fi de o importanță capitală pentru protecția habitatelor, a speciilor și a pădurilor din România.

Printre acestea se numără crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali, conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali, precum și dezvoltarea unei abordări bazate pe cooperare pentru buna gestionare a pajiștilor Natura 2000. Proiectele LIFE privind sturionii au fost, de asemenea, esențiale.

Sursa foto: Dreamstime.com