De ce România stă cel mai rău din UE la reciclarea deșeurilor municipale / Orașul din UE cu „Waste Watchers” și amenzi uriașe

România plătește anual taxe de 200 milioane euro pentru plasticul nereciclat și este pe ultimul loc în UE la ponderea deșeurilor municipale reciclate. Cehii reciclează de 3 ori mai mult, iar austriecii de 5 ori, în Viena fiind campanii publicitare și servicii de informare în 17 limbi, dar și „Waste Watchers”, care au dat peste 12.000 de amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro), Andreas Danzer (Der Standard, Austria) și Julie Safova (Deník Referendum, Cehia)

România se află pe ultimul loc în UE la reciclarea deșeurilor municipale. Țara noastră reciclează numai 12% din deșeurile municipale, deși procentul stabilit în UE este de 55%. Producem, în schimb, cele mai puține deșeuri din UE pe cap de locuitor – 303 kg, față de 511 kg cât este media UE. 

Ponderea deșeurilor reciclate era în România mai mare în 2010, decât în 2022, arată datele Agenției Europene de Mediu.

Germania are cea mai mare rată de reciclare a deșeurilor municipale, 69%. Statele europene cu rate de reciclare de peste 50% sunt Germania, Austria, Slovenia, Olanda, Belgia, Luxembourg, Italia, Elveția și Letonia.

Patru state UE au ratele cele mai scăzute de reciclare: România, Malta, Cipru și Grecia.

Legislația UE solicită implementarea unor sisteme de colectare eficientă pentru categorii variate de deșeuri. Începând cu 2025, toate statele membre trebuie să recicleze sau să pregătească pentru reutilizare cel puțin 55% din deșeurile municipale.

În plus, există cerințe specifice, precum reciclarea a 65% dintre deșeurile de ambalaje și a 65% dintre dispozitivele electronice. Totuși, cele mai recente date statistice, din 2022, indică un progres inegal între statele membre.

Mulți români încă nu separă corect deșeurile sau nu au acces la infrastructura necesară pentru reciclare.

Plătim 200 milioane de euro/an „taxă pe plastic”

Comisia Europeană a deschis contra României, în ultimii ani, mai multe proceduri de infringement pe diverse probleme de mediu. Iată un exemplu din 2023.

Țara noastră stă foarte prost la reciclarea plasticului, iar România a plătit, până în prezent, un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat, spunea în februarie 2025, Mircea Fechet, ministrul Mediului. 

„În situația economică în care ne aflăm, eu cred că un miliard de euro pe care România ar fi putut să nu-l fi plătit dacă ne-am fi făcut cu toții treaba, ar fi făcut o mare diferență în deficit și în investiții”, a spus Fechet, citat de Agerpres.

Comisia Europeană a introdus în anul 2021 așa-numita „taxă pe plastic”, numită oficial Contribuția Națională pentru Plastic (NPC – National Plastic Contribution). Astfel, Regulamentului UE nr. 2021/770 prevede că suma anuală se calculează pe baza unor previziuni privind cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate și a regularizărilor dintre sumele previzionate și sumele reale raportate în anii anteriori.

Un pas important însă a fost lansarea, la final de 2023, a SGR, cunoscutul sistem prin care oamenii sunt îndemnați să aducă la automate speciale de reciclare ambalajele de tip PET, sticle și doze metalice, pentru a-și primi înapoi garanția care le este reținută când cumpără băuturi. Chiar dacă acoperă doar o parte dintre ambalaje, sistemul s-a dovedit un succes și peste 3 miliarde de ambalaje au fost returnate în primul an de funcționare, așa că nu mai ajung în natură. În acest an ar trebui să fie returnate 6 miliarde de ambalaje.

Eco-insulele digitale din Oradea

În Oradea, din toamna lui 2024 au început să fie instalate așa-numite „eco-insule digitale” pentru aruncarea gunoaielor, iar ele pot fi accesate cu carduri magnetice sau cu o aplicație pe telefon. Zece astfel de puncte au fost date în folosință și fiecare „insulă” este formată din cinci containere ce pot fi deschise cu carduri de acces sau cu telefonul mobil (pe care este instalată aplicația). La aceste puncte au acces doar locatarii din acea zonă.

Cehia, lovită și ea de „taxa pe plastic”

În 2022, în Cehia au fost generate 5,8 milioane de tone de deșeuri municipale, cu o medie de 553 kilograme/locuitor. Aproximativ 45% din deșeurile municipale au ajuns în gropi de gunoi în 2022, în timp ce 41% au fost reciclate, potrivit datelor Ministerului Mediului din Cehia

Municipalitățile din Republica Cehă sunt obligate prin lege să atingă o rată de sortare de 60% pentru componenta reciclabilă a deșeurilor municipale, începând cu 2025. Această pondere trebuie să crească la 65% până în 2030 și la 70% până în 2035.

Începând cu 2025, nu va fi suficient ca municipalitățile și districtele municipale să sorteze deșeurile municipale, ci 55% dintre acestea trebuie să fie reciclate și reutilizate, conform obiectivului UE. Cu toate acestea, Republica Cehă este încă departe de acest obiectiv, chiar dacă municipalitățile își îmbunătățesc treptat ratele de reciclare.

Republica Cehă a adoptat, de asemenea, o nouă Lege a Deșeurilor, care prevede o creștere treptată a taxei pentru depozitarea deșeurilor recuperabile, de la 500 coroane (aproximativ 20 euro) pe tonă la 1.850 coroane (aproximativ 74 euro) pe tonă până în 2029. Această taxă este plătită de municipalități.

Republica Cehă plătește și o sumă considerabilă pentru reciclarea insuficientă a plasticului. Țările UE plătesc 0,8 euro pentru fiecare kilogram de plastic care nu este transformat în produse noi. Între 2021 și 2023, Republica Cehă a fost penalizată cu cinci miliarde de coroane din această cauză, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Totuși, rata de reciclare a plasticului este în creștere. Problema principală este însă lipsa liniilor moderne de sortare, ceea ce face ca o mare cantitate de deșeuri să ajungă în gropi de gunoi.

Cehii nu au încă sistemul de garanție pentru ambalajele returnabile

Se dezbate în prezent implementarea unui sistem de garanție pentru ambalajele returnabile, care ar putea îmbunătăți reciclarea. Modificarea legislativă privind introducerea garanției obligatorii pentru sticlele PET și dozele de aluminiu ar trebui să intre în vigoare la mijlocul anului 2025. Până atunci, Ministerul Mediului se concentrează pe dezvoltarea unui sistem logistic și tehnologic simplu pentru toate părțile implicate. Garanția va fi unică pentru toate tipurile de ambalaje de unică folosință și este estimat la 4 CZK (0,16 euro / 0,80 de lei).

Dacă municipalitățile nu reușesc să atingă obiectivul de 60% deșeuri municipale sortate până în 2025, riscă amenzi de până la 200.000 de coroane. De asemenea, companiile mari și magazinele pot fi sancționate dacă nu sortează deșeurile.

Depozitarea deșeurilor în afara containerelor de colectare este considerată o încălcare a ordinii publice și poate fi sancționată cu o amendă de până la 50.000 de coroane. Pentru companii și antreprenori, amenzile sunt și mai mari, iar cazurile pot fi investigate de Inspecția de Mediu a Republicii Cehe. În practică, însă, cetățenii sunt rar sancționați pentru aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor.

Austria, țara unde anual sunt folosite 600 de milioane de pahare de unică folosință

În Austria, peste 62% dintre deșeurile municipale au fost reciclate în 2022, o pondere care se încadrează în standardul impus de UE. 

Agenția Federală de Mediu a dezvoltat două concepte pentru municipalități în scopul de a elimina sau reduce cantitatea de deșeuri. Un exemplu este trecerea de la produsele de unică folosință cu durată scurtă de viață, la alternative reutilizabile.

Aici sunt utilizate aproximativ 680 de milioane de ambalaje de unică folosință pentru produse de tip „to-go” și 600 de milioane de pahare de băuturi de unică folosință.

De la începutul acestui an, Austria a introdus o garanție de 25 de eurocenți pe toate sticlele de băuturi de unică folosință și pe dozele de aluminiu cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri. Comercianții sunt obligați să preia și să colecteze aceste ambalaje. Scopul noului sistem de Garanție – Returnare este reciclarea a 2,2 miliarde de sticle și doze anual până în 2027, atingând o rată de returnare de 90%.

Campanii de informare traduse în 17 limbi în Viena

În Austria sunt prevăzute penalități pentru eliminarea necorespunzătoare sau ilegală a deșeurilor, atât la nivel federal, cât și la nivel de stat. În funcție de gravitatea infracțiunii, o amendă poate fi între 50 și 40.000 de euro și poate fi aplicată chiar o pedeapsă cu închisoarea de până la doi ani, dacă există un risc major pentru viață, sănătate sau mediu.

Pentru îmbunătățirea separării deșeurilor în Viena, sunt lansate campanii publicitare și servicii de informare în 17 limbi. În plus, așa-numiții „Waste Watchers” monitorizează sistemul de gestionare a deșeurilor din oraș și impun măsuri stricte împotriva aruncării ilegale a deșeurilor. Spre exemplu, în 2024, au fost emise peste 12.000 de amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.