Comisia Europeană clarifică situația lucrătorilor frontalieri și a lucrătorilor detașați în contextul COVID-19. Ce ar trebui să ia în calcul autoritățile române

Comisia Europeană a publicat la finele lunii martie un ghid ce se adresează lucrătorilor transfrontalieri afectați de restricțiile de circulație impuse de majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2. Astfel, Ghidul prezintă mai multe scenarii în care se pot găsi lucrătorii frontalieri și lucrătorii detașați și aduce clarificări referitoare la legislația de securitate socială aplicabilă.

În principiu, instrucțiunile cuprinse în Ghid nu sunt adresate cetățenilor UE care muncesc și sunt rezidenți ai unui stat membru, altul decât cel al căror cetățeni sunt, deoarece ei ar trebui să beneficieze de tratament similar celui aplicabil cetățenilor statului respectiv. Iar regula este aplicabilă chiar dacă vorbim despre limitări ale dreptului de a se deplasa pe teritoriul statului respectiv sau de a-l părăsi.

Comisia Europeană a clarificat faptul că legislația aplicabilă contractului de muncă al lucrătorului transfrontalier rămâne și în contextul actual, legislația statului în care activitatea este desfășurată în mod obișnuit. Dacă lucrătorul frontalier este în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile prevăzute în contractul de muncă din cauza limitărilor impuse în contextul pandemiei, acesta ar trebui să beneficieze de aceleași avantaje sociale și fiscale, similare celor acordate propriilor cetățeni de către statul membru în care lucrează. Mai mult decât atât, a clarificat faptul că nu există riscul ca acesta să fie considerat lucrător detașat, pentru că nu este o prestare de servicii în contextul în care beneficiarul serviciilor nu se află în statul de reședință.

Incertitudinea apărea mai ales în contextul în care Comisia Europeană a recomandat statelor membre să permită lucrătorilor frontalieri să tranziteze teritoriul lor pentru a se întoarce în siguranță în statul membru de reședință. Acest fapt a ridicat problema dacă un astfel de lucrător frontalier – care pe perioada restricțiilor de circulație lucrează din țara sa de reședință – riscă să fie considerat lucrător detașat în înțelesul directivei 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii. Încadrarea conform directivei ar fi putut să atragă reguli diferite în ceea ce privește legislația de securitate socială aplicabilă, precum și legea aplicabilă contractului de muncă.

Un articol semnat de Daniel Anghel, Partener Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridica al PwC România / Carmen Argeșeanu, Senior Manager PwC România

Citiți continuarea articolului pe blogul PwC România.