Comisia Europeană dă azi startul unei lupte intense pentru revizuirea bugetului UE. Suma luată în calcul: 1,7 trilioane de euro / Care sunt mizele noului buget

Cifra bugetului pentru perioada 2028-2034 ar reprezenta o creștere de la 1,2 trilioane de euro pentru cei șapte ani precedenți. Suma totală mai poate fi modificată înainte de anunțul de miercuri al Comisiei și va fi cu siguranță modificată în urma negocierilor cu statele membre și Parlamentul European, scriu Politico și Financial Times.

Comisia Europeană va prezenta astăzi propunerea sa de buget UE pentru perioada 2028-2034, pregătind astfel terenul pentru ceea ce se anunță a fi o luptă îndelungată cu statele membre și Parlamentul European.

Ideea centrală a noului buget este de a regrupa sute de programe în planuri naționale pentru a oferi capitalelor mai multă libertate în ceea ce privește cheltuielile și pentru a stimula noi priorități, precum apărarea și competitivitatea.

Cei care beneficiază în mod tradițional de marea parte a fondurilor UE și-au anunțat deja opoziția. Este vorba despre fermieri și despre autoritățile regionale, care împreună reprezintă peste 750 de miliarde de euro din cheltuielile curente.

Conform propunerilor văzute de Financial Times, cea mai mare parte a subvențiilor agricole va fi păstrată în următorul buget, dar regiunile vor primi probabil mai puțini bani – o idee care va fi întâmpinată cu opoziție din mai multe direcții, inclusiv din partea Parlamentului European.

O altă idee este aceea de a păstra o parte din buget neangajată, pentru a putea aloca fonduri în funcție de necesități, dar acest lucru va reduce și suma pe care o va primi fiecare țară.

Bruxellesul încearcă, de asemenea, să condiționeze plățile de realizarea unor reforme, un model utilizat pentru prima dată în cazul fondului de redresare post-Covid.

1,7 trilioane de euro

Potrivit ultimelor discuții, purtate până marți seara târziu, Comisia ia în calcul să propună un buget de aproximativ 1,7 trilioane de euro, scrie Politico.

Suma a fost confirmată de patru oficiali și diplomați ai UE, dar mai poate suferi modificări. Prin comparație, bugetul pentru perioada 2021-2027 a fost de 1,2 trilioane de euro.

O creștere semnificativă față de perioada precedentă de șapte ani nu este neobișnuită în această etapă, deoarece este foarte probabil ca guvernele naționale să o reducă înainte de a-și da aprobarea finală – care trebuie să vină înainte de sfârșitul anului 2027.

Cea mai mare parte a bugetului este formată din contribuțiile celor 27 de guverne ale UE, iar veniturile mai mici, precum taxele vamale și taxa pe plastic, completează suma finală.

Datorii și apărare

Ideea principală a propunerii de buget a Comisiei este de a redirecționa fondurile de la modul tradițional în care au fost cheltuiți banii UE – pentru agricultură și dezvoltare regională – către noi priorități, precum apărarea și inovarea.

Dincolo de necesitatea de a aloca bani pentru apărare și securitate, bugetul viitor al UE mai are o constrângere.

UE are datorii generate de pandemia de Covid, când blocul s-a asociat pentru a împrumuta 800 de miliarde de euro pentru a sprijini economia continentului. Se estimează că acestea vor costa între 25 și 30 de miliarde de euro pe an începând din 2028.

Confruntată cu o creștere economică lentă și o listă tot mai lungă de cheltuieli, von der Leyen le-a spus marți comisarilor că vor avea de-a face cu reduceri de fonduri pentru toate programele.

Aprobarea bugetului va fi o sarcină dificilă pentru von der Leyen.

Franța și Germania au deja rezerve în privința majorării cheltuielilor și nu sunt singurele. Marți, spre exemplu, premierul francez François Bayrou a anunțat un buget național pentru a economisi 43,8 miliarde de euro – și a fost imediat amenințat cu demiterea de către parlament.

Cum se împart banii

Comisia urmează să aloce 946 de miliarde de euro pentru „modelul social și calitatea vieții în Europa”, care ar putea include politica regională și politica agricolă comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE.

Dacă cifrele se confirmă, subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace – care au constituit baza bugetului UE timp de decenii – vor reprezenta o pondere semnificativ mai mică din cheltuielile totale în următorii ani.

Potrivit Politico, Comisia va aloca, de asemenea, 522 de miliarde de euro pentru „competitivitate, prosperitate și securitate”, 190 de miliarde de euro pentru „Europa globală”, care include ajutorul pentru dezvoltare și asistența acordată țărilor vecine, și 107 miliarde de euro pentru un fond numit „administrație”, care acoperă salariile angajaților UE.

Un fond special extrabugetar pentru Ucraina va avea o valoare de 88 de miliarde de euro în următorii șapte ani.

Separat, Comisia va propune trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, produsele din tutun și companiile din UE cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pentru a rambursa datoria comună post-Covid.

Poziția Parlamentului European

Parlamentul European a subliniat că se opune mai multor propuneri incipiente ale Comisiei, inclusiv unificarea Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune într-un singur fond sau diluarea rolului regiunilor – și consolidarea rolului jucat de guvernele centrale – în alocarea banilor pentru dezvoltarea regională.

„Este important ca politica de coeziune și politica agricolă comună să păstreze identitatea separată. În ultimele săptămâni, CE a dorit să le comaseze într-o singură politică. Ar fi fost greșit, beneficiarii nu ar avut predicitbilitate. Parlamentul European s-a opus, multe state s-au opus, fermierii și mulți alți beneficiari s-au opus”, a spus marți într-un interviu la HotSpot, europarlamentarul Siegfried Mureşan, negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual.

„Pentru Parlamentul European este esențială alocarea unor fonduri direct regiunilor. A face alocări regionale înseamnă a spori relevanța fondurilor la nivel local. Dorim ca aceste alocări să fie de asemenea păstrate. Cred că CE nu va veni cu această diluare și comasare. Va trebui să ne asigurăm că fondurile sunt suficiente”, a mai spus el.

„Trebuie să recuperăm rapid întârzierile”

Mureșan a spus marți că de la aderare până acum, România a plătit 34 miliarde și a primit 103 miliarde euro.

El a avertizat însă asupra unor întârzieri în actualul exercițiu bugetar.

„În anii 2021-2023, România s-a axat pe absorbția banilor din bugetul anterior, ceea ce a fost o decizie corectă, apoi pe realizarea PNRR. Cu bune și rele, suntem în media europeană”, a spus Mureșan.

„Însă avem întârzieri semnificative pe actualul exercițiu bugetar, doar 15% pentru perioada 2021-2027. Avem nevoie de o creștere accelerată a absorbției fondurilor de coeziune ca să fim credibili când cerem din nou mulți bani. Trebuie să recuperăm rapid întârzierile”, a avertizat el.