Comisia Europeana: Este nevoie de  sentinte in cazuri concrete de coruptie, iar anchetarea fostilor ministri trebuie sa continue

Raportul pe justitie al Comisiei Europene cere un consens fara echivoc din partea tuturor partidelor din Romania in eradicarea coruptiei si continuarea anchetarii fostilor demnitari, pentru a exista si sentinte in cazuri concrete. Lipsa unor astfel de sentinte produce „ingrijorare” la Bruxelles. In plus, cere Guvernului finalizarea Codului de Procedura Penala si Codului Penal si renuntarea la amendamentele aduse la cele doua documente. Lupta impotriva coruptiei trebuie depolitizata in Romania, iar CSM sa asume o pozitie lipsita de echivoc in combaterea coruptiei la nive inalt in contextul dezbaterii din Parlament.

Documentul a fost aprobat la ora 13.20 de comisarii europeni, iar la ora 14.00 a fost prezentat de purtatorul de cuvant al Comisiei, Johannes Laitenberger. Formularea privind periclitarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen si la zona euro nu mai apare in versiunea finala. Mai mult, ea a aparut doar intr-o forma foarte timpurie a raportului, nu in varianta discutata de comisarii europeni, au spus surse europene pentru HotNews.ro.

Surse europene au declarat marti pentru Hotnews.ro ca varianta de raport publicata in presa romana va suferi modificari esentiale atat in discutia comisarilor europeni, cat si in urma sedintei sefilor de cabinet care a avut loc marti.

Esecul Romaniei in a face suficiente progrese in mecanismul de verificare si cooperare si in a risipi dubiile privind capacitatea de a combate coruptia va influenta evaluarea Romaniei in aderarea la spatiul Schengen si la zona euro, indica proiectul si a fost o afirmatie care a starnit emotii la Bucuresti.

UPDATE: Situatia din Romania ofera o imagine amestecata, elementele fundamentale ale sistemului functioneaza, dar bazele sunt inca fragile si lupta impotriva coruptiei la nivel inalt este politizata, a declarat purtatorul de cuvant al CE, Johanes Laitenberger.

Desi s-au inregistrat progrese in reforma judiciara, Comisia recomanda intensificarea eforturilor.

Concluziile Comisiei:

• Guvernul a reusit sa-si intensifice eforturile si sa continue reforma si relativa stabilizare a sistemului juridic care se ocupa de combaterea coruptiei.
• ANI si CNI acum functioneaza, dar trebuie sa asigure o fundatie echilibrata si cazuri concrete fara intarziere.
• DNA a inregostrat progrese in urmarirea penala a unor cauze si lansarea unor anchete privind coruptia la nivel inalt. Acestea trebuie urmate de alte cazuri in etapa procesuala.
• Trebuie sa vedem un consens fara echivoc din partea tuturor partidelor in eradicarea coruptiei. Vedem intarzieri ale judecatorilor care trimit cazurile inapoi  la procurori pentru probleme minore, cand ar fi putut rezolvate de ei.
• Suntem igrojorati de lipsa unor sentinte. Institutiile, legile, procedurile care exista trebuie sa arate rezultate.
• Schimbarile institutionale si procedurale din ultimii ani care vizeaza rezolvarea problemelor incep sa dea primele rezultate. Realizarile sunt insa fragile. Lipsesc atat un consens politic larg privind reformele, cat si hotararea neechivoca a tuturor partidelor politice in ceea ce priveste eradicarea coruptiei la nivel inalt.
• Angajamentul Romaniei fata de eradicarea coruptiei se reflecta in etapa premergatoare procesului, dar nu se traduce prin cresterea numarului condamnarilor sau al sanctiunilor disuasive.
• Performanta sistemului judiciar din Romania este impiedicata de insecuritatea juridica, ce se datoreaza mai multor factori, inclusiv aplicarii neuniforme a legii si recurgerii excesive la ordonantele de urgenta.
• Din luna februarie, cand Comisia a adoptat ultimul raport interimar, Romania si-a intensificat eforturile. In ciuda unei perioade de intense dezbateri politice si presiuni, guvernul a reusit sa redea un impuls reformei si sa reinstaureze o stabilitate relativa a cadrului juridic si institutional de combatere a coruptiei. Numirea unui nou ministru al justitiei in februarie 2008 reprezinta un element important in acest sens.
• In ceea ce priveste reforma sistemului judiciar, Consiliului Superior al
  Magistraturii (CSM), in calitate de gardian al independentei sistemului judiciar, i-au fost alocate resursele umane si financiare care sa ii permita sa isi asume responsabilitatile esentiale in cadrul reformei sistemului judiciar.
• Referitor la combaterea coruptiei la nivel inalt, au fost luate o serie de masuri. Ministerul Public si Directia Nationala Anticoruptie (DNA) din Romania au realizat un istoric pozitiv al urmaririi penale a cazurilor si au initiat proceduri de demarare a
  anchetelor intr-o serie de cazuri la nivel inalt in care sunt implicati fosti ministri si membri ai Parlamentului.
• In prima jumatate a anului 2008, Romania a facut un pas inainte important odata cu crearea Agentiei Nationale de Integritate.
• Romania a continuat campaniile de sensibilizare si introducerea de masuri preventive pentru contracararea coruptiei de la nivel local. In special, au fost introduse recent masuri de imbunatatire a calitatii serviciilor publice, reducandu-se astfel ocaziile propice coruptiei.
•  In iunie 2008 a fost adoptata o strategie nationala anticoruptie de combatere a coruptiei in administratia publica locala.
• Dupa o perioada de incertitudine, Romania a reusit sa isi reafirme angajamentul fata de reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei. Cadrul juridic si institutional este fragil. Acesta trebuie stabilizat si consolidat. Capacitatea administrativa trebuie cultivata si consolidata.
• Este important ca Parlamentul sa demonstreze un angajament neechivoc fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt.
• Reforma sistemului judiciar avanseaza, dar progresele sunt inegale.
• Situatia resurselor umane din cadrul sistemului judiciar se imbunatateste.
• Ministerul Public se confrunta cu o lipsa cronica si importanta de personal, iar procedurile de recrutare nu permit intotdeauna garantarea selectarii unui personal de calitate.
• Aceste progrese sunt puse insa in umbra de recentele inconsecvente prezente in jurisprudenta instantelor superioare, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in unele cazuri de coruptie la nivel inalt.
• Aplicarea uniforma si consecventa a legii a fost impiedicata si de recurgerea frecventa la ordonante de urgenta.
• Desi rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este bine stabilit, acesta nu si-a exercitat inca in totalitate mandatul in mod consecvent, in special in ceea ce priveste anchetele proactive in cazurile disciplinare.
• Romania a facut progrese si in ceea ce priveste functionarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
• In ciuda progreselor satisfacatoare in ceea ce priveste etapa de anchetare, Romania poate prezenta putine rezultate tangibile referitor la combaterea coruptiei la nivel inalt.
• Sentintele judecatoresti sunt in continuare indulgente si inconsecvente.
• Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie in care sunt implicati fosti ministri. Acest lucru se datoreaza, pe de o parte, faptului ca Parlamentul a blocat urmarirea penala, iar pe de alta parte respingerii cazurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat deciziile anterioare.
• Dezbaterea parlamentara privind modificarile la Codul de procedura penala menite sa restrictioneze colectarea anumitor probe creeaza insecuritate juridica si influenteaza negativ anchetele in curs.
• Romania continua sa faca progrese in combaterea coruptiei de la nivel local, dar trebuie sa obtina mai multe rezultate.
• Numarul cazurilor de coruptie investigate in cadrul politiei a crescut. Cu toate acestea, in domenii precum sanatatea si educatia, in care exista indicii clare ale coruptiei, au fost luate putine masuri.

Ce trebuie sa faca Romania:

• CMS sa asume o pozitie lipsita de echivoc in combaterea coruptiei la nive inalt in contextul dezbaterii din parlament.
• Lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie depolitizata si Romania  trebuie sa isi afirme angajam fara echivoc in combaterea coruptiei.
• Stabilitatea institutionala a DNA trebuie sa fie mentinuta.
• Trebuie sa aiba loc anchetarea fostilor ministri,  membrii ai Parlamentului, pentru ca increderea cetatenilor in statul de drept sa fie restaurata.
• Este nevoie de un angajament mai ferm din partea institutiilor judiciare cheie in ceea ce priveste realizarea reformei: Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa intreprinda demersuri in vederea unei mai mari transparente si eficiente a sistemului judiciar, precum si in vederea imbunatatirii propriei raspunderi.
• Continua sa fie necesara imbunatatirea credibilitatii sistemului judiciar de catre Consiliu, prin oferirea de solutii durabile la deficientele in materie de personal si de gestionare.
• Trebuie intreprins un efort continuu in vederea dezvoltarii capacitatii administrative a sistemului judiciar.
• Agentia Nationala de Integritate va trebui sa isi demonstreze acum capacitatea operationala de a sanctiona eficace activele nejustificate si de a verifica incompatibilitatile si conflictele de interese.
• Trebuie asigurat faptul ca se da dovada de consecventa si coerenta in pregatirea legilor si in aplicarea lor.
• Este necesara consultarea opiniei publice la pregatirea legilor.
• Ar trebui sa se recurga mai putin la ordonante de urgenta.
• Trebuie depuse mai multe eforturi in vederea aplicarii consecvente si uniforme a legii.
• Guvernul ar trebui sa finalizeze noul Cod de procedura penala (CPP) si sa faca progrese in ceea ce priveste proiectul de Cod penal.
• Ar trebui sa se renunte la modificarile controversate la ordonanta de urgenta de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala in vigoare, introduse de catre Parlament.
• Combaterea coruptiei trebuie depolitizata, iar Romania trebuie sa isi afirme angajamentul neechivoc de a combate coruptia la nivel inalt.
• Trebuie permisa continuarea anchetelor independente ale fostilor ministri si membri ai Parlamentului de catre autoritatile judiciare, pentru a se recastiga increderea opiniei publice in combaterea coruptiei si in respectarea statului de drept.
• Romania trebuie sa instituie un sistem accesibil si amplu, care sa permita cetatenilor sa notifice cazurile presupuse de coruptie.
• Trebuie dezvoltate norme de protejare a confidentialitatii persoanelor care fac denunturi.

Comisia a subliniat faptul ca se asteapta rezultate din partea celor doua tari si ca „este necesara continuarea unor reforme sutinute. Sunt necesare modificari ale legilor, dar e nevoie de sentinte in cazuri concrete”, a spus Laitenberger. Oficialul european a subliniat Bruxelles-ul vrea ca ca recomandarile facute miercuri de Comisie sa fie aplicate pana la urmatorul raport de etapa de la inceputul anului viitor, „astfel incat sa existe progrese reale”.

Rapoartele sunt obiective, echilibrate si fac o analiza obiectiva a faptelor, sunt o „analiza sincera”, spun oficialilor europeni.

Purtatorii de cuvant ai Comisiei au spus ca executivul de la Bruxelles „a avut o dezbatere foarte sincera si aprofundata despre aceste raporte si decizii”. „Desi multi comisari au luat cuvantul si si-au spus punctul de vedere cu privire la situatie, la rapoarte, la perceptii, pana la urma decizia s-a luat in unanimitate. Comisia transmite un mesaj foarte coerent, pe de o parte vigilenta, pe de alta coerenta”, a spus Laitenberger.

Situatia este diferita in cele doua tari, iar raportele reflecta situatia din teren, au mai subliniat oficialii europeni.