Comisia Europeana: Romania n-a informat la timp, complet si din proprie initiativa despre intentia de recapitalizare a CEC Bank/ Consiliul Concurentei: Au fost mai multe discutii cu Comisia. Considera ca nu sunt destule informatii

Autoritatile romane nu au informat Comisia Europeana despre intentiile de recapitalizare a CEC Bank, iar cand au trimis informatiile – la sesizarea si solicitarea Bruxelles-ului, la mijlocul lunii martie – calitatea acestora este „Insuficienta pentru a permite Comisiei sa faca o evaluare daca recapitalizarea este ajutor de stat, ca sa nu mai vorbim ca, daca este ajutor de stat, daca e in conformitate cu tratatele UE”, se arata intr-o declaratie a DG Concurenta facuta joi la solicitarea HotNews.ro.

Explicatia Consiliului Concurentei: „Dorim sa ii convingem ca masura nu trebuie considerata ajutor de stat. Altfel, ar fi greu sa justificam o asemenea suma”

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca Guvernul trebuie sa actioneze in privinta recapitalizarii CEC si sa nu mai astepte decizia birocratilor de la Bruxelles, „care se misca prea greu”, iar IMM-urile au nevoie de finantare. „Punctul meu de vedere ar fi ca guvernul sa reactioneze si sa nu mai stea in asteptarea analizei birocratilor de la Bruxelles…intarzierea excesiva ne arata ca birocratia nu se potriveste prea bine cu criza”, a spus seful statului.

El este insa contrazis de Comisia Europeana, care arata ca „autoritatile romane nu au informat Comisia ca urmeaza sa reacapitalizeze CEC Bank”. „Comisia a descoperit asta singura si serviciile Comisiei au fost cele care au contactat informal autoritatile romane la mijlocul lunii martie, nu invers”, a declarat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvant al comisarului pentru concurenta.

Fiecare stat membru are obligatia, atunci cand intentioneaza sa ia astfel de masuri, sa informeze Bruxelles-ul si sa ofere intreaga documentatie pentru ca Directia Generala Concurenta sa poata evalua cazul. Intentia de recapitalizare a CEC Bank cu 200 de milioane de euro a fost anuntata chiar de guvernul Tariceanu, in noiembrie 2008, in cadrul planului anticriza prezentat atunci. HotNews.ro a intrebat sistematic Comisia Europeana cand urmeaza sa fie luata o decizie, insa ni s-a comunicat ca nu a primit notificarea oficiala.

Mai mult, in comunicarile periodice ale Comisiei privind ajutoarele de stat aprobate de la inceperea crizei si in contextul acesteia, Romania nu a aparut pana in comunicarea din 29 iunie, in care este inventariata ca o schema de ajutor propusa de Romania, menita sa ofere sprijin societaților care se confrunta cu dificultati de finantare ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare in contextul actualei crize economice. Schema permite autoritatilor sa acorde ajutoare sub forma de garantii subventionate pentru creditele de investitii si creditele pentru capital de lucru incheiate pana la 31 decembrie 2010. Masura a fost notificata Comisiei in 11 mai 2009 si a fost aprobata in 5 iunie 2009.

Cand autoritatile au trimis Comisiei documentatia, informatiile oferite nu au putut ajuta Comisia in evaluarea sa. „Calitatea informatiei oferite pana acum de autoritatile romane este insuficienta pentru a permite Comisiei sa faca o evaluare daca recapitalizarea CEC constitutie ajutor de stat, ca sa nu mai vorbim ca, daca intr-adevar constitutie ajutor, sa evalueze daca este compatibil cu tratatele UE. Totusi, Comisia a fost foarte deschisa si cooperanta in relatia cu autoritatile romane, explicandu-le care le sunt optiunile”, mai arata Comisia.

In privinta lentorii birocratice europene invocate de presedintele Basescu, Bruxelles-ul ii da o replica si arata ca „statele membre pot obtine un raspuns rapid de la Comisie prin care sa li se permita implementarea recapitalizarii si conformarea la Tratatele Comunitatii economice, cu conditia ca ele sa fie cooperante si sa isi indeplineasca obligatiipe pe care le au conform tratatului de a oferi Comisiei toate inforamtiile relevante despre posibile viitoare ajutoare de stat”, arata Comisia.

Consiliul Concurentei: „Dorim sa ii convingem ca masura nu trebuie considerata ajutor de stat. Altfel, ar fi greu sa justificam o asemenea suma”

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a declarat pentru HotNews.ro ca de mai multe luni au loc discutii cu Comisia Europeana pe acest subiect, dar deocamdata Bruxelles-ul nu a putut fi convins ca infuzia de capital pentru CEC nu trebuie considerata ajutor de stat

Comisia europeana se interesa de anul trecut de masura referitoare la capitalizarea CEC, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Este vorba despre aproximativ 250 de milioane de euro (900 milioane lei).

Potrivit acestuia, procedura normala este ca, inaintea unei notificari oficiale, sa aiba loc o serie de discutii informale cu reprezentantii Comisiei Europene. Procesul de consultari care au avut loc pana in prezent este detaliat intr-un comunicat al Consiliului Concurentei (click aici).

Un document rezultat in urma discutiilor a fost transmis in luna martie, dar nu reprezinta nici acesta documentul final de notificare.

„Abia cand cele doua parti se pun de acord, notificarea trimisa se considera oficiala”, a explicat Chiritoiu

Problema consta in argumentele aduse de Guvern in sprijinul solicitarii de a nu considera capitalizarea CEC drept ajutor de stat. „Trebuie sa ii convingem ca statul se comporta ca un investitor privat, adica face o investitie intr-o companie pe care o detine si ca este un moment oportun pentru aceasta investitie. Reprezentatii Comisiei au considerat ca nu sunt destule informatii in sprijinul acestei idei”, a spus presedintele Consiliului Conmcurentei. Iar scopul capitalizarii ar fi creditarea economiei, ca masura anticriza.

Cealalta varianta ar fi ca Bruxelles-ul sa considere masura drept ajutor de stat, adica statul vine in ajutorul unei companii. Problema, in acest caz, a explicat Chiritoiu, este ca „ar fi greu sa justificam o asemenea suma”.

In urma ultimelor consultari cu reprezentantii Comisiei Europene, documentele completate vor fi discutate la nivelul Guvernului si vor fi retrimise la Bruxelles, a mai spus Chiritoiu.

Presedintele CEC, Radu Ghetea, a declarat joi, 2 iulie, in cadrul unui forum, ca „trebuie sa asteptam OK-ul de la Bruxelles. Personal, sunt de acord cu afirmatia Presedintelui Traian Basescu.Capitalizarea trebuie facuta cat mai rapid, dar cu atentie sa nu fie probleme pe relatia cu Bruxelles”

Boc: „Deja noi am realizat o capitalizare a CEC cu 229 de milioane de lei prin mentinerea la CEC a profitului”

„Deja noi am realizat o capitalizare a CEC cu 229 de milioane de lei prin mentinerea la CEC a profitului pe care banca trebuia sa il verse la Ministerul Finantelor, implicit la bugetul de stat”, a declarat Boc, la finalul sedintei de marti a Executivului.

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat ca reprezentantii Executivului au facut toate demersurile, „in timp util”, pentru ca CE sa isi dea acordul in vederea capitalizarii CEC, dar nu au primit inca un raspuns.

„Avem obligatia capitalizarii CEC-ului cu 900 de milioane. Am facut toate demersurile necesare in timp util, dar Comisia Europeana trebuie sa ne dea un raspuns astfel incat sa nu fie considerat ajutor de stat. Pana atunci nu am stat si profitul aferent anului 2008, in valoare de 229 milioane de lei, a ramas in continuare la dispozitia CEC-ului si, din acest punct, de vedere exista aceasta prima capitalizare facuta”, a declarat Pogea. Ministrul de Finante a spus ca Executivul va face in continuare toate demersurile pentru a plati si diferenta pana la 900 de milioane de lei.

Criza a bagat viteza-n procedurile Comisiei

Presedintele Basescu este contrazis si de cazurile aprobate pana acum de Comisie si de perioada de timp care i-a fost necesara Bruxelles-ul pentru analiza unor situatii similare.

Inca din luna octombrie, Comisia Europeana a trecut la o aprobare urgenta a tuturor schemelor nationale privind salvarea sau ajutorarea institutiilor financiare aflate in dificultate. O privire pe site-ul DG Concurenta este mai mult decat relevanta: schema germana a fost notificata Comisiei in 14 octombrie 2008 si a fost aprobata in 27 octombrie, adica in doua saptamani, schema italiana – notificata in 17 octombrie, aprobata in 13 noiembrie, cea olandeza – notificata in 21 octombrie, aprobata in 31 octombrie, cea slovena- notificata in 24 octombrie, aprobata in 12 decembrie, iar cea suedeza – norificata in 21 octombrie, aprobata in 29 octombrie. Chiar si masurile propuse de guvernul ungar in sprijinul institutiilor financiare, notificat in 22 decembrie 2008, a fost aprobat in mai putin de doua luni, in 12 februarie 2009.

Chiar si exemplele concrete de recapitalizare a bancilor – exact situatii precum cea privind CEC Bank, „recapitalizare pentru a asigura imprumuturi in economia reala”, au fost analizate de Comisie doua-trei luni. Este cazul bancii austriece Hypo Tirol, autoritatile de la Viena notificand Comisia de intentia lor de a recapitaliza banca cu 100 de milioane de euro in aprilie 2009 si primid decizia favorabila a Bruxelles-ului in 17 iunie 2009.

Frantaa primit o decizie favorabila in 8 mai 2009, pe o notificare facuta in 22 aprilie 2009 privind intentia de a injecta 2,45 de miliarde de euro in institutia financiara rezultata din fuziunea Caisse d’Épargne si Banque Populaire.

Autoritatile germane au notificat Comisia de intentia de a recapitaliza din nou Commerzbank in 5 februarie 2009, dupa ce in decembrie 2008 i-a fost aprobata o recapitalizare de 8 miliarde de euro. Noua recapitalizare viza alte 10 miliarde, iar Comisia a acceptat aceasta masura in 7 mai 2009.

Chiar daca procedurile sunt ajutate si de faptul ca exista o schema nationala privind ajutoarele ce pot fi oferite institutiilor financiare, in cazul Frantei si Germaniei, ele nu sunt foarte indelungate nici in alte privinte, chiar in cazul Romaniei.

Autoritatile de la Bucuresti au trimis Bruxelles-ului o notificare in 11 mai 2009 pentru aprobarea unei scheme de sprijinire a accesului la finantare in contextul crizei financiare si economice si, in special, a conditiilor privind ajutoarele sub forma garantiilor subventionate.

Romania a cerut aprobarea reducerii comisioanelor de garantare, care se poate aplica pe o perioada de pana la doi ani pentru garantiile la creditele contractate pana cel tarziu la 31 decembrie 2010. In cazul in care durata creditului subsidiar depaseste doi ani, primele safe-harbour prevazute in anexa la cadrul temporar, astfel cum a fost modificata, se pot aplica pentru o perioada suplimentara maxima de patru ani. Schema nu se aplica companiilor care se aflau deja in dificultate la 1 iulie 2008 (inainte de criza creditelor).

Comisia a aprobat aceasta masura in 5 iunie 2009, adica in mai putin de o luna de la notificarea facuta de Bucuresti.