Comisia Europeana si-a scos manusile de catifea: Cel mai dur raport de pana acum al Romaniei ii face pana si pe bulgari sa ne salute din mers

Inca din timpul negocierilor am fost parca intr-o competitie cu bulgarii. Iar in primul an, situatia lor arata mai bine decat a noastra si isi doreau sa fie decuplati, sa nu fim luati la pachet in ceea ce priveste aderarea. Apoi situatia s-a schimbat, Romania a recuperat din mers, iar ei se tineau dupa noi, de teama de a nu fi decuplati. Dupa aderare, intotdeauna rapoartele noastre pe justitie au fost mai bune, in ciuda deficientelor semnalate. Acum insa, Comisia Europeana e furioasa. Se vede din tonul documentului, din faptul ca raportul nostru este cel mai dur de cand exista MCV si mai prost decat al Bulgariei, chiar daca nu reflecta intocmai situatia reala.

Gloves off, pare sa fi spus Comisia Europeana marti cand a prezentat raportul asupra justitiei. Si, intr-adevar, a renuntat la manusi – diplomatia a fost lasata la o parte, limbajul eufemistic si precaut la fel, iar mesajele nu au mai fost transmise printre randuri, ci direct. Raportul prezentat marti este cel mai dur de cand exista Mecanismul de cooperare si verificare, adica de dupa aderarea la UE.

„Comisia indica deficiente importante in eforturile Romaniei de a face progrese in cadrul MCV”, se arata in document. Acesta critica deopotriva clasa politica – „Romania nu a demonstrat angajament politic suficient de a sprijini procesul de reforma si de a imprima directie acestui proces” – si conducerea sistemului de justitie – „factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumita reticenta in a coopera si de a-si asuma responsabilitati”.

Presedintele Traian Basescu a dat un indiciu clar ca raportul a fost initial si mai dur decat vedem in forma finala: „Initial, raportul CE viza si aderarea la spatiul Schengen”, a spus acesta. Nu este o noutate, asa cum am aratat intr-un articol Comisia incearca din nou sa lege de chestiunea coruptiei din Romania si alte domenii – cum a facut-o si de aceasta data, insa in alt sens – si sa exercite astfel presiune asupra Bucurestiului de a face reforme si a avea rezultate in lupta anticoruptie. Tocmai petru ca nu prea are mijloace de constrangere asupra noastra.

In mod obiectiv, se pare ca ar avea nevoie de ele, pentru ca impresia pe care o avem este ca, daca nu se sta imeni cu biciul pe noi sa ne facem treaba, lucrurile nu se misca.

Am spus mereu ca ar trebui sa avem constiinta de a face aceste reforme si de a ne indeplini obligatiile asumate – apropo, Comisia afirma dur in acest raport si ca „Romania isi incalca angajamentele luate la aderare” -, fara a sta mereu sub amenintarea unei pedepese. Argumentul meu este simplu: in felul acesta vom fi si vom ramane a 27 tara de la coada UE ca influenta si beneficii.

Este deranjant ca nu avem aceasta constiinta, pentru ca asa Bruxelles-ul poate face ceea ce o tara stapana pe sine si pe picioarele ei nu i-ar permite niciodata: sa incalce si ea partea ei de angajament asumat la aderare, prin a lega de MCV si alte domenii, care nu au fost initial convenite: spatiul Schengen, aderarea la zona euro – in rapoarte anterioare, dar eliminate din forma finala in urma negocierilor – si acum achizitiile publice.

Sunt mari nereguli cu achizitiile publice, legea a fost schimbata si am cerut personal la Comisia Europeana, la acea vreme, o reactie pe aceasta tema care nu a mai venit. Comisia a preferat sa pastreze tacerea, spunandu-mi ca aceasta chestiune e in lucru la Directoratul General Piata Interna, in competentele caruia, de altfel, si cad aceastea.

Numai ca achizitiile publice apar pentru prima data acum in raportul Comisiei, cu multe recomandari, de la indreptarea legislatiei la eficienta autoritatilor de a o pune in practica, in subcapitolul lupta anticoruptie. Nu e putin lucru, dimpotriva, este ingrijorator ca se face legatura intre coruptie si achizitiile pubice intr-un document oficial, evaluare a Comisiei, insa nu este neconform realitatii.

Intreg tonul raportului arata o mare suparare la Bruxelles. In conditiile in care, in urma negocierilor evidente, el a iesit in aceasta forma, este evidenta iritarea provocata Comisiei de legea ANI. O institutie care parea sa multumeasca Bruxelles-ul si sa ii ofere cat de cat garantia hotararii Romaniei de a lupta impotriva coruptiei. O institutie asumata voluntar de Romania, dar care a fost primita cu incantare de Comisie. Insa, o institutie insuficient de bine gandita si facuta din dorinta de a arata ce silitori suntem, fara a ne asigura ca nu exista modalitati de a nu o combate si, in final, de a se ajunge sa fie declarata neconstitutionala.

Imi amintesc toata nebunia din 2006, cand Monica Macovei trebuia sa mearga in Parlament sa le explice parlamentarilor legea ANI, despre imposibilitatea ei de a lega un dialog real cu acestia si de a ii convinge de ce e bine sa adopte o lege care ii vana, pana la urma.

Nu se putea miza pe corectitudinea lor in acumularea averilor, cum nu se poate miza niciunde in lume, sa fim seriosi. Initiativa si dorinta doamnei Macovei de a infiinta aceasta Agentie Nationala de Integritate erau solutia necesara, insa lipsa ei de carisma, modul in care a reusit sa isi ostilizeze Parlamentul au facut din legea ANI un document susceptibil a fi modificat oricand.

Moica Macovei venea de pe pozitia omului onest, care are in vedere doar reforma si vorbea cu cei care, o parte, erau ei insisi o reflectare a coruptiei, dovedita sau doar banuita. Numai ca atitudinea omului onest in fata celor impotriva carora lupta nu a fost cea potrivita dialogului, ci a creat teren pentru ostilitate si dorinta de revansa. Asupra ministrului – indepartat in final – si asupra legii acestuia.

Imi amintesc scrisorile lui Franco Frattini trimise UDMR, PC si PSD in care sustinea cauza ANI si isi arata sprijinul pentru doamna Macovei. Doar amenintarea ca nu vom adera la UE in 1 ianuarie 2007 i-a facut pe parlamentari sa voteze legea ANI.

Nu inteleg de ce, in conditiile in care formulezi o lege care ii ataca pe insisi cei care trebuie sa o voteze, in care stii ca guvernele sunt efemere, ca alegerile schimba oricand raportul de forte, nu faci o lege BETON. E singura intrebare pe care mi-o pun, pentru ca in mod cert doamna Macovei, partidul aflat la putere (PD) – intr-o Alianta care si-a aratat limitele in ziua doi dupa aderare, deci tensiuni in interior au fost in mod cert – trebuiau sa anicipeze ca legea ANI e un ghimpe in coasta oricui, chiar si a propriilor parlamentari.

Si iata cum marti, amputarea ANI si legea – desi neaflata intr-o forma finala, intrucat cu o zi un urma Curtea Constitutionala o declara neconstitutionala si era evident ca mai avea un parcurs legislativ de urmat si modificari – a fost o mare umbra peste intreg raportul asupra justitiei si n-a mai contat nimic.

Nici macar faptul ca una dintre recomandarile care apareau in fiecare raport, privind adoptarea Codurilor penal si civil si de procedura, era indeplinita. Chiar si adoptarea codurilor de procesura a devenit, in aceste conditii, insuficienta pentru Comisia Europeana. Probabil de-aici toate nemultumirile exprimate la Bucuresti dupa publicarea raportului, de la presedintele Romaniei si ministrul de resort, la think tank-uri din domeniu si asociatii profesionale.

Si iata cum, dupa ani in care bulgarii alergau dupa noi sa ne taloneze indeaproape, ne iau fata. Pentru ca evaluarea Comisiei e clara: in timp ce Bulgaria s-a angajat in eforturile de reforma si a obtinut rezultate importante, Romania si-a pierdut dinamismul in lupta anticoruptie. Bulgaria arata vointa politica de a continua reforma si de a obtine rezultate importante, Romania are deficiente majore in a face progrese in cadrul MCV.

Situatia nu e chiar asa in Bulgaria, ei oricum au mai mult de recuperat, pentru ca stateau oricum mai prost. Dar iata ca, prin punerea sub acuzare a lui Stanisev, fostul premier – despre are se spunea ca ajunsese la un acord cu mafia bulgareasca sa termine cu atacurile pentru ca Bulgaria risca sa nu adere la UE cu astfel de practici -, prin imbunatatirea procedurilor penale si numarul mare de trimiteri in judecata, bulgarii au aratat ca iau masuri in lupta anticoruptie. Prin noua strategie de reforma judiciara, aprobata de Guvern la 23 iunie, demonstreaza vointa politica de realizare a unei reforme profunde a sistemului judiciar.

Bulgarii au stiut intotdeauna mai bine sa isi faca imagine. Au angajat chiar si o mare firma de PR de la Bruxelles in acest sens si asta a contat, si la aderare, si dupa ce fusesera inghetate fonduri europene, deblocate mai apoi de Danuta Hubner, comisarul de la acea vreme pentru dezvoltare regionala. E adevarat, in acest caz era si sprijinirea unui joc electoral care avea loc in Bulgaria.

Oricum, raportul de marti al Comisiei Europene ne-a situat, in nou, in urma Bulgariei. Veti spune ca nu e o competitie, ca important este sa faci reforma pentru cetatenii romani si este adevarat. Insa anumite lucruri care supara Bruxelles-ul ii intuneca judecata si ii arata o situatie mai roz, prin comparatie cu a nostra, in Bulgaria, chiar daca aceasta imagine nu e deplin justificata.

Nu ma intelegeti gresit, nu sunt chiar de acord cu atacurile la raport venite din partea tuturor din Romania, de la presedinte la Centrul de Resurse Juridice, de exemplu. Era cazul sa ni se dea, nu peste manuta, cum a facut Comisia pana acum atat de finut, ci un pumn in fata, precum marti, ca sa ne trezim la realitate. Pentru ca, repet, desi detest ideea de a sta cineva cu biciul pe noi, se pare ca nu facem abslut nimic din proprie constiinta si initiativa.

Asa ca o meritam si probabil era cazul ca Bruxelles-ul sa renunte la diplomatie si la rapoarte in care mesajele sa fie transmise printre randuri. Era cazul sa formuleze lucrurile in asa fel incat toata lumea, chiar daca nu era avizat – autoritate romana, plitician, jurnalist pe afaceri europene sau angajat in justitie sau diplomatie -, chiar si cel mai neavizat cetaten sa inteleaga ca in Romania, in reforma justitiei si lupta anticoruptie, situatia e cel putin cenusie.