Comisiile de specialitate din Senat au avizat proiectul care permite împușcarea cormoranilor mari, acum specie protejată

Comisiile de specialitate din Senat au avizat favorabil, miercuri, proiectul de lege inițiat de PSD care scoate cormoranul mare din lista speciilor protejate și permite împușcarea lui. Proiectul de lege a fost discutat în procedură de urgență, iar săptămâna viitoare urmează a fi discutat în plen. Legea a fost aprobată deși nu avem un recensământ al cormoranilor mari. Reamintim că la Senat PSD încă are majoritate.

Inițiatorii proiectului de lege sunt: Arcan Emilia – senator PSD; Avram Nicolae – senator PSD; Mirea Siminica – senator Independent; Silistru Doina – senator PSD; Stan Ioan – senator PSD; Bogdan Gheorghe-Dănuţ – deputat PSD; Calotă Florică Ică – deputat ALDE; Ciocan Dan – deputat PSD; Dîrzu Ioan – deputat PSD; Iancu Marius-Ionel – deputat PSD; Iftimie Neculai – deputat PSD; Movilă Petru – deputat PMP; Neaţă Eugen – deputat PSD; Niţă Nicu – deputat PSD; Păle Dănuţ – deputat PSD; Roman Ioan Sorin – deputat PSD; Stănescu Alexandru – deputat PSD.

Aceștia motivează că aceste păsări s-au înmulțit foarte mult de când sunt protejate și mânâncă peștele din fermele piscicole, producând daune foarte mari.

”Directiva CE nr. 409/1979 privind conservarea păsărilor sălbatice, urmată de Directiva CE nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, au condus la o exagerată creştere a populaţiilor de cormorani în România, care au invadat zone din afara ariilor de creştere tradiţionale (Delta Dunării și cursul Dunării), ajungând în regiuni unde nu erau întâlnite anterior. Pe teritoriul ţării noastre sunt raportate trei specii de cormorani: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoranul motat (Phalacrocorax aristotelis). Populația de cormoran mare din România a depăşit cu mult valorile art. 2 din Directiva CE nr. 147/2009. Cormoranii sunt păsări care se hrănesc exclusiv cu peşte şi produc daune considerabile fermelor de acvacultură, pescăriilor și apelor în general, ei neavând niciun duşman natural. Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producției din piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvențe, laser, sperietori de ciori etc., aceste pas inteligente, se obişnuiesc cu ele, se adaptează și nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit ineficiente”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit acestora, pagubele produse piscicultorilor sunt foarte mari: ”România importă 80.000 tone de peşte pentru asigurarea cererii din piaţă. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 tone de pește/an, în timp ce producţia din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de peste/an”.

Proiectul a fost votat de toți senatorii din Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, cu o singură excepție, senatorul USR Mihai Goțiu.

”DAEA, nu fi trist! Senatorii au votat, în regim de urgență, împușcarea cormoranilor! Ieri, s-a aprobat procedura de urgență pentru propunerea legislativă prin care se dă liber la vânat cormoranul mare (phalacrocorax carbo sinensis). Astăzi, legea a și intrat în Comisia pentru Agricultură de la Senat, unde a primit aviz favorabil, iar după două ore în Comisia pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic (comisie de raport), de unde, cu un singur vot ”împotrivă” (al meu) și restul ”pentru”, va ajunge săptămâna viitoare la plen. Cică zburătoarele sunt de vină pentru că și-ar fi părăsit ariile tradiționale de creștere (Delta Dunării și cursul Dunării) și au invadat piscinele… pardon alte zone ale țării. Desigur, nicio vorbă despre distrugerea habitatului tradițional al acestei păsări (lunca Dunării) de către niște tovarăși deștepți, cu multe piscine (și alte acareturi, prin țară, Brazilia, Madagascar ori Costa Rica). (…) Majoritatea din actuala legislatură mai bine și-ar lua banii pe degeaba. Că dacă mai ”lucrează” mult, rămânem fără capre negre, ciocârlii de câmp, cormorani și urși. Că păduri, oricum nu mai prea avem”, a scris Goțiu pe pagina de Facebook.

La începutul anului 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat că avem atât de mulți cormorani în România încât au ajuns să „facă baie în piscine”.

”Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior în apele tale soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”, a declarat Daea.

Ovidiu Bufnilă, purtător de cuvânt al SOR a declarat la vremea respectivă pentru HotNews.ro că numărul cormoranilor mari este mult mai mic decât cel declarat de ministrul Daea, cel puțin în acte.

”În România trăiesc 3 specii de cormoran. Unul care apare extrem de rar, cormoranul moțat, unul care e în numere mai mici – cormoranul pitic și unul care e acum mai peste tot – cormoranul mare. El e considerat principalul dăunător. Ca trend, populația este în creștere. Conform raportării de la Guvernul României către UE, cormoranul mare are o populație cuibăritoare cuprinsă între 12.000 și 20.000 de perechi, iar cormoranul pitic între 9.400 și 10.500 de perechi”, a explicat Ovidiu Bufnilă.

Un recensământ al cormoranilor încă nu a fost făcut, autoritățile având abia în plan o astfel de numărătoare.

În ceea ce privește acuzațiile că aceste păsări produc pagube imense fermierilor piscicoli, Ovidiu Bufnilă spunea că fermierii își pot proteja bălțile, existând exemple de bune practici în acest sens. În plus, o parte din vină pentru înmulțirea lor o poartă tot piscicultorii. Miza ar putea fi acordarea unor subvenții mai mari piscicultorilor.

”Cormoranii sunt păsări care mănâncă pește, au fost aici mereu, au mâncat mereu pește, problema este că noi îi ajutăm să se dezvolte. Cu cât au mai multă mâncare, cu cât depun mai multe ouă și cresc mai mulți pui. Iar mâncarea e asigurată de piscicultori. Ei sunt cei care au luat lacuri mari în concesiune și au populat cu pește, fără să ia măsuri să își apere investiția. Un lac are, ipotetic, o tonă de peste, 10 cormorani și 20 de stârci, 10 pelicani etc, nu poate susține mai mult de atât. Dacă mai adaugi 5 sau 6 tone de pește, va fi ospăț pentru toate, nu doar pentru cormoran. Există măsuri de apărare împotriva pagubelor, măsuri eco, așa cum sunt cele de la pescăria de la Comana, unde au fire de nylon întinse peste bazine, nu pot intră multe păsări, doar câte una, două… așa că pagubele sunt minore. În Parcul Natural Văcărești e o colonie de cormoran pitic. Nu s-a mărit cu sute sau zeci de exemplare, pentru că nu a repopulat nimeni bălțile alea cu pește. În natură e mereu un echilibru, tot noi oamenii suntem cei care îl stricăm. Dăm mai mult pește, vin mai multe păsări. Dacă pui semințe pe pervaz, vin păsări să mănânce, acum unii au făcut hrănitori de cormorani, atâta tot”, a explicat Ovidiu Bufnilă.