La câteva zile după ce euro a trecut praguri istorice față de leu, Consiliul de Administrație al BNR se reunește pentru o nouă decizie de politică monetară. Analiștii consultați de HotNews anticipează menținerea dobânzii cheie la 6,5%, pe fondul unei economii fragile, dependente de importuri și cu riscuri pe cursul de schimb. Înaintea ședinței formale, membrii Consiliului cântăresc scenariile pregătite de Direcția de Politică Monetară, iar guvernatorul își spune punctul de vedere la finalul dezbaterilor.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
- Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
La doar câteva zile după ce euro a trecut praguri istorice în fața leului, conducerea Băncii Naționale a României se reunește pentru a lua o nouă decizie de politică monetară.
De regulă, aceste decizii se iau cu o zi, două înainte, când cei nouă membri ai Consiliului de Administrație se întâlnesc la o ședință a Comitetului de Politică Monetară, în care Dorina Antohi, cea care conduce Direcția de Politică Monetară din cadrul BNR-ului, le prezintă mai multe documente în care descrie în cifre mersul economiei la nivel macroeconomic, dar și microeconomic. De regulă, sunt două sau trei scenarii, fiecare cu avantajele și cu dezavantajele lui.
Ce implicații ar avea o menținere a dobânzii-cheie principalului instrument de politică monetară al BNR, sau ce s-ar întâmpla în situația unei decizii de a reduce cu 25 de puncte de bază dobânda cheie sau de a o crește cu 25 de puncte de bază?
Cei nouă ascultă explicațiile șefei Direcției de Politică Monetară și își iau decizii. În notițe, pardon. Apoi stau și analizează, când urcă scările spre sala de consiliu a Băncii Naționale, cei nouă au în minte care din scenariile propuse ar fi cel mai bun pentru economia românească.
În sală, când începe ședința Consiliului de Administrație condusă de guvernator, cei nouă discută pe marginea analizelor cu care deja s-au familiarizat. De cele mai multe ori, guvernatorul Mugur Isărescu își spune punctul de vedere la finalul dezbaterilor. Toți analiștii economici cu care HotNews a discutat spun că Banca Națională va menține dobânda cheie la nivelul de 6,5 la sută.
Dacă ar crește-o, ar sufoca economia. Dacă ar scădea-o, ar impulsiona o economie dependentă de importuri. Ar umfla, altfel spus, mușchii altora.
Riscurile la adresa cursului de schimb vor fi și ele cu siguranță un subiect de discuție. Presiunile pe curs vin din deficitele gemene, dar și din ritmul în care economia se dezvoltă. Un ritm firav, aproape de zero la sută, dacă nu recesiune pentru acest an.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
România ar putea înregistra anul viitor o creștere economică cuprinsă între 0 și 0,5%, a declarat președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook”
„Noi credem că PIB-ul va rămâne tot în situația actuală, adică o creștere economică modestă și anul viitor. Îl estimăm undeva între 0 și 0,5%, versus consensul instituțiilor financiare internaționale de 1,8-2,5%. Anul acesta, scenariul de bază este de ușoară recesiune, iar anul viitor poate intrăm într-o ușoară creștere, măcar e cu plus, nu-i cu minus”, a spus Codirlașu. Expertul susține că abia la anul am putea vedea tăieri de dobândă.
„Ne așteptăm ca BNR să opereze anul viitor anumite reduceri de rate de dobândă, dar adevărata problemă este faptul că mediul extern este unul de creștere a ratelor de dobândă. Vedem că FED-ul a crescut, ECB-ul a crescut..”, a mai spus Adrian Codirlașu.
Adrian Codirlașu a mai afirmat că anul acesta România a păstrat ratingul, dar riscul de downgrade se va menține mulți ani de acum încolo. De asemenea, el a explicat că pentru o eventuală majorare a ratingului ar trebui să avem creștere economică susținută și să arătăm că am redus substanțial deficitul bugetar.
