Conferinta de Securitate de la München in umbra unui mare absent: Donald Trump

Intre 17 si 19 februarie s-au intrunit la München cei mai importanti decidenti in politica de securitate internationala. A 53-a Conferinta de Securitate a reunit in jur de 500 de personalitati de varf din lume, care au discutat despre crizele actuale si provocarile aparute in spectrul politicii de securitate de pe mapamond. In centrul agendei discutiilor din acest an stau viitorul relatiilor transatlantice si al NATO in „era Trump“, cooperarea in politica de siguranta si aparare a statelor membre ale UE, relatiile cu Rusia, razboiul din Siria, situatiile conflictuale din Asia de Est si razboiul informatic (Information Warfare).

Conferinta a avut loc la hotelul Bayrischer Hof din München si a fost prezidata de ambasadorul Wolfgang Ischinger. Intre cei mai marcanti participanti s-a numarat cancelarul german Angela Merkel, vicepresedintele american Mike Pence, ministrul apararii SUA, James Mattis, secretarul general al ONU, Antonio Gutteres, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, peste 30 de sefi de state si guverne, peste 80 de ministri de externe si ai Apararii, precum si o delegatie de 12 membri, a Congresului american.

Li s-au alaturat reprezentanti marcanti ai unor structuri ale societatii civile si institutii cu preocupari in domeniul de discutie, cum sunt: presedintele Comitetului international al Crucii Rosii, Peter Maurer, directorul executiv al Human Rights Watch, Kenneth Roth, procuroarea sefa a Curtii Internationale de Justitie, Fatou Bensouda, co-presedintele Fundatiei Bill & Melinda Gates, Bill Gates, si activistul Bono, co-fondator al organizatiei de lobby politic ONE.

• Ce vrea realmente Trump cu NATO si Europa?

In timpul ultimelor cinci decenii, Conferinta de Securitate de la München (MSC), care are loc traditional in luna februarie, s-a constituit drept principala intalnire a comunitatii strategice internationale. Pe langa forumul central, MSC organizeaza periodic intalniri de prim rang pe teme si regiuni separate. De la prima sa editie din 1963, MSC este un forum independent, dedicat discutiilor in vederea rezolvarii pasnice a conflictelor si a cooperarii internationale in probleme prezente si viitoare, ale securitatii internationale. De regula, tematica principala o constituie „parteneriatul transatlantic”.

Iar acest parteneriat sta „in umbra marelui Donald”. Desi nu a fost prezent in persoana, presedintele american l-a trimis emisar pe vicepresedintele SUA, in varsta de 58 de ani, Mike Pence. In numele sefului sau, Pence a incercat sa linisteasca oarecum comunitatea europeana, alarmata de unele declaratii si masuri ale lui Donald Trump: „SUA sustin hotarat NATO si isi vor indeplini fara ezitare obligatiile care decurg din alianta transatlantica”, a declarat Pence.

Desi declaratia a fost clara, ea nu a linistit intru totul spiritele din sala, intrucat radicalismul si imprevizibilitatea lui Donald Trump in primele sale saptamani de mandat au sadit neincredere in randul partenerilor internationali ai SUA. Asigurarea ferma facuta de Pence ar putea fi intr-o clipita rasturnata de un tweet al lui Trump, au fost de parere unii dintre participanti, printre care si Carl Bildt, fost ministru de externe suedez. „Fluxul Twitter va arata daca vorbele lui Pence sunt, intr-adevar, cele ale Presedintelui”, a spus Bildt pentru Die Welt.

Publicatia remarca faptul ca „vicepresedintele si-a vazut misiunea in primul rand ca masaj al sufletelor”, recurgand la nostalgii transatlantice de pe vremea cand el a vizitat Europa ca tanar, trecand si prin Checkpoint-ul berlinez Charlie, din Vest in Est. Cu clisee precum „succesul vostru este si al nostru si mergem impreuna inainte”, sau „vom fi mereu alaturi de Europa, intrucat ne leaga valori comune”, Pence n-a reusit sa inlature toate dubiile.

Expertul in politica externa al CDU, Ruprecht Polenz, a comentat: „Lumea s-a intrebat de ce, in luarea sa de cuvant, noul Vicepresedinte a tot subliniat ca de-la-sine-intelese” sustinerea NATO si uniunea trasatlantica, de catre noua administratie americana.

Apropo de „valori comune”, intr-o conferinta de presa de joia trecuta, presedintele Trump a atacat virulent mass-media critice, catalogand ziarul The New York Times, precum si posturile de televiziune CNN, NBC News, ABC si CBS drept „Fake-News-Media”. Intr-un tweet postat in noaptea de vineri spre sambata, Trump si-a intarit acuzatiile, scriind ca acestea „nu sunt dusmanul meu, ci al poporului american”, dupa cum consemneaza Tagesschau.de.

Cancelarul Angela Merkel, care a vorbit la München inaintea lui Pence, a mentionat in discursul sau ca „presa libera si independenta este un stalp al democratiei“. Aluzia sa la controversatul „trump-ism“ de joi a fost voalata. Cu mult mai vehement reactionase ministrul Apararii, Ursula von der Leyen, cu privire la concesiile facute de Trump torturii, la interzicerea intrarii in SUA a cetatenilor din tarile musulmane, la tonul sau in relatiile cu NATO si Europa.

• Pozitia guvernului german

Guvernul german pare sa fi ajuns la concluzia ca siguranta de sine fata de noua administratie americana e mai buna decat lasitatea de opinie. In luarea sa de cuvant la MSC, von der Leyen a spus, in cuvinte ferme, ca „prietenii nostsri americani stiu bine, ca tonul lor vizavi de Europa si NATO are un efect direct asupra mentinerii impreuna a continentului nostru. O Uniune Europeana stabila, precum si o NATO hotarata, sunt in interes american. Desigur, ramane intrebarea cat de mult vrem sa investim in securitate. Noi, germanii, am dovedit in anii trecuti ca lumea se poate baza pe noi”.

Iar aici s-a ajuns, practic, la problema cheie, a fondurilor pe care SUA, la fel cu tarile Uniunii Europene, sunt dispuse sa le aloce pentru siguranta lor, cea regionala si internationala, in contextul noilor provocari. „Noi ne-am extins considerabil angajamentul, si nu doar in sens militar”, a spus Ursula von der Leyen. Ea a mentionat „lupta contra terorii IS, stabilizarea Mali, sustinerea continua din Afganistan, linistirea de durata a Balcanilor, combaterea traficului de oameni peste Marea Mediterana si Egee, prezenta consistenta in Tarile Baltice”.

Ministrul Apararii german a evocat angajamentul tarilor membre NATO de a aloca 2% din PIB in scopuri de aparare, pe care si l-au luat in Tara Galilor, in 2014. Von der Leyen a spus ca bugetul Apararii german a crescut in acest an, comparativ cu 2016, cu 8%. E vorba nu doar de „mai multa echitate (fairness) in Europa si in Alianta”, ci si de urgente investitii in modernizarea armatei. La finele anului trecut, von der Leyen a depus in Parlament „un plan strategic pentru viitoarea decada”.

Acesta prevede un pachet investitional in valoare de 130 miliarde de euro si descrie explicit pasii inovatori in directia inzestrarii armatei cu armament, dar si cu tehnici moderne, adaptate noului tip de confruntari. In acest sens, a spus ea la MSC, stau „sus de tot, pe lista de prioritati tematica Cyber si digitalizarea. Mega-tema pentru anii viitori: vom infiinta in luna aprilie, pe langa armata traditionala, aviatie si marina, o noua forta combatanta partiala, condusa de un inspector cibernetic”.

In ceea ce priveste relatia cu Rusia, Ursula von der Leyen a afirmat ca „interesul nostru comun, de a ajunge iarasi la o conlucrare de incredere cu Rusia, trebuie abordat impreuna si nu negociat bilateral, peste capetele partenerilor”.

Insa cum e uzual intr-un an electoral, caci Germania are alegeri generale in toamna, ministrul de externe Sigmar Gabriel (SPD) a atacat punerea in practica a bugetului sporit al Apararii. Astfel, nou-numitul sef al diplomatiei germane din partea Partidului Social-Democrat a fost ironic nu doar cu administratia americana, ci si cu propriul cancelar.