Consiliul Concurenţei şi Agenţia Naţională de Integritate, sesizate să analizeze dacă este corect ca o companie municipală a Primăriei Capitalei să facă PUZ-uri pentru privați

Ilinca Macarie, consilier local USR Sector 1, a sesizat Consiliul Concurenţei şi Agenţia Naţională de Integritate să analizeze dacă este corect ca o companie municipală a Primăriei Capitalei să elaboreze documentaţii de urbanism pentru o companie privată, documentații care au nevoie de avizul Primăriei Capitalei. Sesizarea a fost făcută după ce Compania Municipală Dezvoltare Durabilă a elaborat un plan urbanistic zonal pentru o companie privată, proiect care vizează construirea unor blocuri cu înălțimea de până la 8 etaje pe terenul unde se află Club Fabrica, ce urma să fie demolat.

”În contextul PUZ-ului prin care se intenţionează demolarea clădirii Fabrica din Str. 11 Iunie , pentru a construi un ansamblu de blocuri, o întreagă comunitate s-a revoltat pe bună dreptate. Faptul că autorul acestui PUZ este chiar compania primăriei este cu atât mai revoltător. Compania Municipală de Dezvoltare Durabilă este o companie a cărei acţionar principal este chiar Municipiul Bucureşti. În aceste condiţii această companie a primăriei elaborează PUZ-uri pentru privaţi şi le supune votului consilierilor, din cadrul aceleaşi primarii care este acţionarul companiei. De asemenea toate avizele vor fi luate de la departamentele primăriei care este şi acţionar principal al companiei. Este evident că un beneficiar va prefera să apeleze la serviciile unei companii care aparţine municipalităţii, presupunând pe bună dreptate, că toate avizele şi chiar aprobarea din partea consilierilor vor fi mult mai uşor de obţinut. De asemenea, complicitatea dintre acţionarul principal al societăţii şi toţi reprezentanţii primăriei implicaţi cât şi consilieri va duce cu siguranţă la abuzuri şi trafic de influenţă. Pe lângă aceste probleme de legitimitate și legalitate cred că există şi probleme de moralitate”, a scris Ilinca Macarie pe pagina de Facebook.

Aceasta este de părere că o companie municipală finanțată de municipalitate trebuie să apere interesele cetățenilor, nu doar a unor dezvoltatori imobiliari, în defavoarea orașului.

”Deci avem o companie finanţată din banii primăriei, deci din banii cetăţenilor oraşului, cu , aşa cum am mai spus, acţionar principal Municipiul Bucureşti. În aceste condiţii ai presupune că această companie ar trebui să funcţioneze în folosul celor care o finanţează şi a beneficiarilor principali: cetăţenii Bucureştiului. În realitatea se întâmplă exact opusul: această companie finanţată din banii noştri, lucrează pentru beneficiari privaţi care solicită abrogări de la regulamentul de urbanism existent, în folos propriu şi în evidenta defavoare a cetăţenilor. Nu numai că are acces la avize şi aprobări obţinute mult mai uşor, dar mai şi acţionează împotriva intereselor cetăţenilor, care îşi exprimă destul de clar dezaprobarea faţă de densificări inoportune, blocuri între case sau distrugeri ale clădirilor de patrimoniu. Cu alte cuvinte ne-am angajat lupul paznic la oi. Şi îl plătim bine de tot ”, a mai scris Ilinca Macarie.

HotNews.ro a scris în urmă cu câteva săptămâni că societatea Compania Municipală Dezvoltare Durabilă a făcut un plan Plan Urbanistic Zonal, la cererea proprietarilor, prin care se dorește construirea unor blocuri de 8 etaje, pe strada 11 Iunie, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, unde se află clubul Fabrica.

Strada 11 Iunie este zonă protejată, regimul de înălțime maxim permis fiind de 16 metri, iar blocurile de 8 etaje vor avea 34 de metri. În plus, pentru clădirea fabricii este depusă la Direcția de Cultură a Municipiului București o cerere de clasare. PUZ-ul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, urmând a fi supus aprobării Consiliului General. Direcția de Cultură București, deconcentrată a Ministerului Culturii, a dat aviz de demolare a clădirii în 2019.

Ministerul Culturii a revenit asupra deciziei și a demarat procedura de clasare a clădirii clubului Fabrica.

Clădirea Clubului Fabrica face parte din patrimoniul industrial al orașului, primele corpuri fiind edificate între 1895-1899, iar restul în perioada 1899-1911. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul ar fi aparținut lui Oprea Soare, important comerciant de cherestea, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București.

Imobilul este și un exemplu de bună practică pentru reintegrarea patrimoniului industrial în oraș.