După mai bine de un deceniu în care românii au ținut economia în mișcare prin consum, datele INS pentru luna octombrie marchează o schimbare majoră: comerțul cu amănuntul a intrat în scădere, atât față de luna precedentă, cât și față de anul trecut. Este prima confirmare statistică a faptului că „vedeta” creșterii economice – consumul – își pierde forța, într-un moment în care investițiile și exporturile nu sunt pregătite să preia singure ștafeta.

Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din retail (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în octombrie cu 1,1% față de septembrie (serie ajustată) și cu 4,0% față de octombrie 2024. Iar seria brută arată o contractare chiar mai accentuată, de 4,6% în ritm anual.

Este, practic, intrarea oficială în zona „roșie” pentru consumul intern.

De ce este atât de important acest declin?

Pentru România, consumul nu este doar o componentă a PIB — a fost principalul motor al creșterii în majoritatea anilor din ultimul deceniu. Când consumul încetinește sau scade, economia pierde impulsul cel mai ușor de generat; bugetul pierde încasări din TVA; retailerii, importatorii și lanțurile de distribuție intră sub presiune iar încrederea gospodăriilor își accelerează declinul.

Scăderea din octombrie nu este un „accident” lunar, ci parte dintr-o tendință care s-a construit pe parcursul anului: pe perioada ianuarie–octombrie, creșterea cumulată a comerțului este de doar +1,5% ajustat sezonier, mult sub ritmurile din anii anteriori. În analiza economică, scăderile lunare pot fi doar zgomot statistic. Scăderile anuale, însă, arată tendințe.

Unde s-a redus consumul? Mâncarea, surprinzător, cade cel mai tare

INS arată că scăderea este generalizată: alimentele, bunurile nealimentare și carburanții contribuie, toate, la intrarea în teritoriu negativ.

1. Produsele alimentare, băuturile și tutunul: –6,9% față de octombrie 2024

Este cea mai mare scădere anuală dintre toate categoriile. Asta spune ceva esențial: românii au redus cumpărăturile de bază, fie prin amânare, fie prin schimbarea coșului de consum, fie prin orientare spre prețuri mai mici și produse mai ieftine.

2. Produsele nealimentare: –2,2% (ajustat)

În această categorie intră electrocasnice, electronice, îmbrăcăminte, mobilier etc. Scăderea arată o prudență accentuată — oamenii evită cheltuielile mari și non-esențiale.

3. Carburanții: –4,0% (serie brută) / +3,4% (ajustat)

Diferența mare între seria brută și cea ajustată se explică prin sezonalitate și volatilitatea prețurilor la combustibili. Chiar și așa, cererea rămâne slabă comparativ cu anul trecut.

Scăderea consumului reduce importurile, dar nu suficient încât să compenseze dezechilibrul comercial structural.

Un mesaj devine tot mai clar: modelul de creștere bazat pe consum și-a atins limitele. România intră într-o fază în care consumul scade, investițiile publice mențin economia, exporturile nu reușesc să prindă viteză.

În absența unui impuls puternic din industrie sau din servicii cu valoare adăugată mare, economia va rămâne vulnerabilă.

Consumatorii români au fost „eroul necunoscut” al economiei timp de ani întregi. Dar luna octombrie arată că acest erou are acum nevoie de o pauză.