Contrabanda și contrafacerea, tablou general – Cât de mare este fenomenul, ce produse cuprinde și ce s-a schimbat din cauza crizei Covid-19 (II)
De la coletele confiscate în port și mașinile cu compartimente mascate descoperite la vamă, până la tricoul „fake” cumpărat din piață sau parfumul „piratat” cumpărat la colțul străzii, contrabanda și contrafacerea sunt fenomene extrem de răspândite. Estimarea este că peste 15% dintre produsele din piață sunt contrafăcute sau de contrabandă, iar din cauza aceasta pierd toate părțile: consumatorii, firmele corecte, dar și statul. Aceasta este partea a doua a analizei și o să puteți citi despre criza Covid și comerțul ilicit, contrabanda de țigări și despre cum poți recunoaște produsele contrafăcute și diferența față de cele originale.
Criza Covid și comerțul ilicit
Daniel Mărăcineanu de la ACTIV spune că, din cauza închiderii granițelor, traficul de frontieră a fost redus la cote minime și rețelele infracționale s-au îndreptat spre coletărie, tendință care deja se vedea înainte de Covid-19 și contrafacerea nu se mai făcea prin importuri masive și prin containere uriașe.
”Datorită faptului că cei care se ocupă cu contrafacerea nu-și doresc să piardă sume mari de bani, apelează la metoda comercializării acestor produse prin intermediul coletelor mici. Cum preocuparea în această perioadă a fost legată de achiziționarea materialelor de protecție, care au lipsit total la începutul crizei, s-a observat și din confiscările făcute că din China au fost importate foarte multe materiale de protecție, mai ales măști faciale, multe dintre ele neconforme”, spune Mărăcineanu.
Și la contrabanda cu țigări s-a observat o schimbare, fiindcă nu s-au mai putut vinde în piețe, târguri, fabrici sau stații de autobuz, iar contrabandiștii au trecut către mediul online unde nu au mai furnizat pachete de țigări, ci tutun pregătit pentru fabricarea țigaretelor, dar provenit tot din contrabandă.
Datele de pe site-ul stopcontrabanda.ro confirmă scăderi ale capturilor de țigări de contrabandă față de lunile similare din 2019. De exemplu, în martie anul acesta au fost capturate cu 30% mai puține țigări, iar în mai, de peste trei ori mai puține față de mai 2019. Interesant este că în aprilie capturile au crescut cu 20%.
”Eu cred că nivelul infracțional legat de contrafacerea și contrabandă în acestă perioadă a fost mai scăzut față de o perioadă normală a anului. Au contat mult restricțiile de acces în țară, au existat și controalele foarte aspre și a scăzut și posibilitatea de a transporta cantități mari de produse peste graniță”.
Contrabanda de țigări
Autorităţile române au capturat peste 150 de milioane de ţigarete în 2019, o creştere de peste 40% faţă de anul precedent, potrivit site-ului StopContrabanda.ro, care arată că, în aceste condiţii, piaţa neagră din România a coborât pentru prima oară în şase ani sub nivelul de 14%, ceea ce a contribuit la venituri bugetare mai mari din taxarea ţigaretelor.
Valoarea totală pe piaţa neagră a ţigaretelor confiscate în anul 2019 de autorităţile române se ridică la peste 78 milioane de lei, conform datelor publice disponibile pe website-ul www.stopcontrabanda.ro. 231 de persoane au fost reținute. Potrivit acestuia, de multe ori, ţigările contrafăcute destinate pieţei româneşti sunt fabricate clandestin în ţările vecine şi trecute în mod fraudulos peste graniţă.
Pe de altă parte, dacă în 2018 au fost reținute 930 de persoane, anul trecut au fost reținute de patru ori mai puține persoane, deși contrabanda a crescut puternic. În 2020, până în prezent au fost capturate aproape 50 de milioane de țigări.
Contrafacerea și alte forme de contrabandă creează un lanț de aprovizionare paralel ilegal care subminează lanțurile de distribuție legale și reprezintă o concurență neloială pentru produsele autentice distribuite pe căi legale. Comerțul ilicit cu țigări este folosit frecvent pentru finanțarea unor activități mai grave ca terorismul și criminalitatea organizată.
Cum poți recunoaște produsele contrafăcute și diferența față de cele originale
Calitatea ambalajului, preţul şi condiţiile de vânzare sunt principalele diferenţe dintre produsele contrafăcute şi cele originale, explicau în 2019 cei de la ANPC. Principala diferenţă între produsele originale şi cele contrafăcute constă în calitatea diferită a ambalajului acestora, vizibilă la examinare: ambalajele nu sunt finisate corespunzător (cele originale sunt plastifiate, intacte), au defecte de fabricaţie sau nu prezintă toate caracteristicile produselor originale.
Cosmeticele contrafăcute pot da reacții alergice, iar produsele originale au în spate ani de studii și compozițiile sunt realizate cu grijă. Probleme pot apărea și la haine contrafăcute, de exemplu unele haine pot duce la iritații și pot accentua transpirația la cei care deja transpiră excesiv. Uneori pot apărea iritații și de la vopselele folosite la tricourile contrafăcute.
Preţul produselor contrafăcute este mult mai mic decât al celor originale şi diferenţele cele mai mari apar la produsele de lux, ce poartă mărci celebre; condiţiile de vânzare sunt diferite: produsele originale nu se vând în afara lanţurilor de distributie; ele se găsesc doar în magazine specializate, exclus tarabe, persoane fizice „cu sacoșa”.
Produsele contrafăcute pot fi cumpărate de pe internet, din pieţe (tarabe), de la vânzătorii ambulanţi şi preponderent, din marile centre comerciale stil ”Dragonul Roşu”.
Cadrul legal
Conform art. 4, alin 2 din OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, “se interzic producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute”; sancţiunile fiind cuprinse între 3.000 – 30.000 lei, iar pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, ANPC poate dispune oprirea definitivă şi retragerea de la a comercializare.
Instituţiile abilitate să intervină în astfel de cazuri sunt Autoritatea Naţională a Vămilor (Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (OG nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare – art. 4) şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (Codul Penal).
Produsele contrafăcute sunt confiscate de organele abilitate (IGPR), la sesizarea ANPC şi sunt distruse sau valorificate, după caz, conform prevederilor legale.
Pandemia nu i-a calmat pe infractori, ci i-a făcut să se adapteze situației
Directorul Interpol avertiza că infractorii s-au adaptat noilor condiții create de pandemie. Răufăcătorii care operează pe plan global s-au adaptat rapid la pandemie, în sensul că „exploatează noile temeri şi preocupări ale oamenilor şi trebuie să-şi reprofileze activităţile criminale”, spunea în martie directorul Interpol, Jurgen Stock.
Acesta a atras atenţia între altele asupra problemei eliminării deşeurilor spitaliceşti. „Constatăm o creştere a tentativelor unor grupuri de crimă organizată din Asia de a pătrunde pe această piaţă”, a menţionat Stock, anticipând că acest lucru se va întâmpla în scurt timp şi în alte părţi.
Jurgen Stock a mai explicat că infractorii vor încerca să profite de pandemie şi să-i înşele pe vârstnici dându-se drept rude care au nevoie de bani şi că vor creşte de asemenea nivelurile de criminalitate informatică, în contextul în care foarte mulţi oameni lucrează de acasă.
În general, pandemia ar putea da un impuls pe termen lung criminalităţii pe plan global, în condiţiile în care unii dintre cei rămaşi fără mijloace de trai ar putea recurge la infracţiuni, a subliniat Stock.
Și Europol a publicat în martie un raport în care a vorbit despre cum s-au adaptat, din păcate, infractorii cibernetici la noua stare de fapt generată de pandemie. Infractorii profită de faptul că anumite produse și echipamente sunt la mare căutare, profită de faptul că oamenii au stat acasă și s-au bazat pe soluțiile digitale, profită și de faptul că anxietatea și teama duc la vulnerabilități. Limitarea vieții publice a făcut ca activitățile infracționale să fie mai puțin vizibile și au creat falsa impresie că infractorii nu mai au de lucru.
Europol a vorbit și despre bunurile contrafăcute și despre cele cu standarde inferioare de calitate.
Vânzarea de produse de sănătate și sanitare contrafăcute, precum și a echipamentelor individuale de protecție și a produselor farmaceutice contrafăcute a crescut de la izbucnirea crizei. Falsificatorii au utilizat penuria de aprovizionare cu anumite bunuri pentru a oferi din ce în ce mai multe alternative contrafăcute, atât online, cât și offline.
De exemplu, în perioada 3-10 martie 2020, peste 34.000 de măști chirurgicale contrafăcute au fost confiscate de autoritățile de aplicare a legii din întreaga lume în cadrul operațiunii PANGEA sprijinită de Europol.
Anchetă europeană pentru produse fake legate de Covid-19
Pe de altă parte, în martie, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis o anchetă referitoare la importurile de produse falsificate legate de COVID-19, precum măşti sau dispozitive medicale, care sunt ineficiente sau chiar periculoase pentru sănătate. Până în a doua parte a lui aprilie măștile erau greu de găsiit în farmacii sau pe site-uri, iar infractorii au profitat.
Infractorii sunt atraşi de posibilele profituri ilicite uriaşe. Vor să profite de pericolul şi nevoia în care ne aflăm, uneori disperată, pentru aceste produse.
„De exemplu, măşti contrafăcute au fost oferite online în siferite state ale UE, la preţuri cuprinse între 5 euro şi 10 euro, de aproximativ trei ori preţul normal. Măşti contrafăcute pentru copii sunt şi ele traficate fără scrupule”, potrivit OLAF.
Articol susținut de British American Tobacco
INTERVIURILE HotNews.ro