Contributors: Unde se fac legile Romaniei? Impactul legislatiei europene in Romania.

În contextul dezbaterilor recente din România privind legitimitatea și aplicabilitatea în cadrul naţional a legislaţiei europene, Europuls consideră necesare anumite precizări privind relaţia dintre legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene și cadrul legislativ aplicabil în România. Vom arăta, în primă instanţă, care este delimitarea de competenţe între nivelul european și cel naţional, vom evidenţia în continuare relaţia juridică dintre dreptul european și dreptul naţional și, în cele din urmă, vom încerca să cuantificăm impactul legislaţiei europene în România. Vom constata, astfel, nu doar că legislația aplicabilă în România este creată într-o proporţie considerabilă de către instituţiile UE dar, mai mult, legislaţia europeană primează asupra tuturor actelor emise de instituţiile statului român.

Delimitarea de competenţe între Uniunea Europeană și statele membre

Uniunea Europeană este o comunitate economică, politică și juridică, în care statele membre au decis, prin decizia lor suverană privind adeziunea, să cedeze o parte a competențelor naționale în favoarea instituțiilor europene.

Conform Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), competențele UE se împart în 3 categorii:

Competenţe exclusive (art. 3 TFUE): uniunea vamală, politica de concurență, politica monetară, conservarea resurselor biologice ale mării, politica comercială și încheierea de acorduri internaționale în domenii proprii Uniunii, spre exemplu acorduri comerciale sau de scutire de vize. În aceste domenii, numai Uniunea Europeana poate emite acte legislative obligatorii, aplicabile în ansamblul UE, statele membre putând legifera în aceste sectoare numai cu acordul Uniunii.

Competenţe partajate (art. 4 TFUE): piața internă, politica socială, coeziunea, agricultura, pescuitul, mediul, energia, transporturile, rețelele transeuropene, protecția consumatorului, spațiul de libertate, securitate, justiție, aspecte transversale privind sănătatea, anumite aspecte ale cercetării și dezvoltării tehnologice si spațiului, anumite aspecte ale cooperării pentru dezvoltare și ajutorului umanitar. În aceste domenii, atât Uniunea Europeana cât și statele membre pot emite acte legislative. Totuși, dacă Uniunea Europeana decide să își exercite competenţa într-unul dintre domenii, atunci statele membre sunt obligate să renunţe la a legifera în acele domenii.

Competenţe de sprijin (art. 6 TFUE): politici economice, politici de ocupare a forței de muncă, politici sociale, educația, sănătatea, industria, cultura, turismul, protecția civilă, cooperarea administrativă. În aceste domenii, statele membre păstrează rolul principal în crearea de legislaţie, Uniunea Europeana putând emite acte privind coordonarea, complementarea sau sprijinirea măsurilor naționale.

Pe baza delimitării de competențe între Uniunea Europeana și statele membre, instituțiile europene adoptă trei tipuri de acte legislative obligatorii (drept secundar):

Regulamente, obligatorii și direct aplicabile în ansamblul UE.
Directive, obligatorii în ansamblul UE, ele necesitând legi naționale de implementare.
Decizii, obligatorii pentru destinatarii acestora care pot fi state membre, companii, etc.

Supremaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale

Ansamblul legislației europene, fie că este vorba de legislația primară (tratate) sau cea secundară (regulamente, directive, decizii) se află deasupra legislației naționale în ierarhia juridică comunitara ceea ce înseamnă că actele naționale nu pot să fie contrare dreptului Uniunii. Această supremație absolută a dreptului european asupra legislației naționale este un principiu fundamental al dreptului european recunoscut de Curtea Europeana de Justiție (cauza Costa contra Enel, 1964) și se aplică tuturor actelor naționale emise de toate instituțiile și puterile statului: legi, regulamente, decizii, decrete, ordonanțe, decizii judecătorești, decizii ale Curții Constituționale. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție[1], legislația europeană primează și asupra Constituțiilor naționale.

În contextul celor expuse, toate actele adoptate de instituțiile statului român, fie că acestea sunt parte a puterii executive, legislative sau judecătorești, au obligația juridică de a respecta legislația europeană. Controlul asupra respectării legislației europene este asigurat pe de o parte de judecătorii naționali și pe de altă parte de Comisia Europeană în calitate de gardian al Tratatelor. În conformitate cu articolul 258 TFUE, în situația în care Comisia constată încălcări ale dreptului comunitar, aceasta emite un aviz motivat de încălcare a Tratatelor, după ce a oferit statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În situația în care statul membru respectiv nu se conformează avizului motivat, Comisia poate sesiza Curtea Europeana de Justiție care emite decizii obligatorii față de statul membru în cauză ce pot implica inclusiv sancțiuni financiare.

Câtă legislaţie aplicabilă în România își are sursa în sistemul comunitar

Pentru a deveni membră a Uniunii Europene, România a trebuit să implementeze așa numitul acquis comunitar, adică ansamblul actelor legislative și non-legislative adoptate de instituțiile europene până la momentul aderării. Potrivit unei estimări a Camerei Deputaților, acest ansamblu de acte totaliza la momentul aderării aproximativ 100 000 de pagini. Mai mult decât atât, acquis-ul comunitar se află într-o continuă dezvoltare ca urmare a activității instituțiilor europene. Astfel, potrivit EUR-lex, doar în anul 2012 au fost adoptate aproape 900 de acte comunitare, incluzând regulamente, directive și decizii. De asemenea, potrivit aceleiași surse, numărul total de regulamente, directive și decizii adoptate de Uniunea Europeană se ridică la 112 140. La acestea se adaugă diverse acte speciale cum sunt, spre exemplu, actele de implementare și actele delegate, care sunt de asemenea, obligatorii pentru statele membre.

Citeste tot articolul peContributors.ro

Contributors: Unde se fac legile Romaniei? Impactul legislatiei europene in Romania.

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală