Copiii expuși la plumbul din aer au un IQ mai scăzut, iar băieții sunt mai sensibili – studiu

Un copil din trei la nivel mondial are o concentrație a plumbului în sânge îngrijorătoare pentru sănătate. Se știa că expunerea la plumb generează efecte asupra sistemului nervos, cardiovascular, renal, reproducător și imunitar, acum însă cercetătorii americani au dovezi că plumbul eliberat în aer afectează dezvoltarea cognitivă și fizică a copiilor.

Plumbul este o neurotoxină puternică ce provoacă copiilor daune cerebrale incurabile, deosebit de distructive în cazul bebelușilor și copiilor sub cinci ani, deoarece le afectează creierul în plin proces de dezvoltare, cauzându-le sechele neurologice, cognitive și fizice pe viață. Până la 800 de milioane de copii din lumea întreagă sunt intoxicați cu plumb, potrivit unui raport al UNICEF și Pure Earth.

Cercetătorii americani au încercat să afle care sunt efectele nivelurilor ridicate de plumb din aer asupra sănătății copiilor și au studiat datele a peste 3.000 de copii, combinate cu o bază de date a Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) din Statele Unite ale Americii, care cuprindea estimări istorice și specifice geografice ale nivelurilor de plumb din aer. Copiii care au trăit în zone cu niveluri mai mari de plumb în aer în primii cinci ani de viață păreau să aibă un IQ ușor mai scăzut și un autocontrol mai mic, băieții manifestând mai multă sensibilitate la expunerea la plumb, potrivit studiului.

Oamenii de știință au dorit să afle dacă expunerea la plumb din aer este asociată cu IQ-ul. Rezultatele sugerează că ar putea exista o asociere între plumbul eliberat în aer și dezvoltarea creierului copiilor.

În studiu, scorurile medii mai scăzute ale IQ au fost asociate cu niveluri ridicate de expunere la plumb în aer la copiii cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani. O asociere similară a fost observată în ceea ce privește funcția executivă la copiii între 3 și 8 ani, aceștia având un autocontrol mai mic, în special băieții.

„Reducerea poluării mediului în general și concentrarea pe factori precum nutriția ar putea reduce impactul expunerii la plumb asupra dezvoltării copiilor”, a spus prof.dr. Lisa Gatzke-Kopp, din Pennsylvania, autorul studiului.

OMS: Conţinutul mediu de plumb nu trebuie să depășească 0,5 micrograme pe decilitru

Expunerea la plumb, chiar și la niveluri scăzute, poate afecta dezvoltarea cognitivă și fizică la copii. Odată cu dezvoltarea intensă a industriei și agriculturii, odată cu creșterea numărului de mașini, factorii de mediu (aerul atmosferic și solul) sunt sub influența continuă a poluării cu substanțe nocive, printre care și plumbul, un metal greu și toxic pentru organismul uman.

,,Conţinutul compuşilor de plumb în factorii de mediu este un indicator al gradului de periculozitate şi face parte din topul primelor 10 substanţe chimice periculoase”, arată Elena Jardan, de la Laboratorul științific Pericole Chimice și Toxicologie al Centrului Național de Sănătate Publică al Republicii Moldova.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), conţinutul mediu de plumb recomandat pe termen lung nu trebuie să depășească 0,5-1,0 μg pe decilitru, acest nivel asigurând protecţia sănătăţii populaţiei.

În ceea ce privește nivelul plumbului în apa potabilă, OMS recomandă să nu depășească nivelul de 0,01 mg/l.

Care sunt sursele de expunere la plumb

În trecut, plumbul a fost larg utilizat în vopsele și materiale de instalații sanitare. În prezent, mici cantități de plumb se găsesc în mod natural în sol, aer și apă. Plumbul din apă apare din cauza utilizării țevilor din plumb. Principalele surse de plumb în aer sunt provenite din prelucrarea minereurilor și metalelor și din cauza aeronavelor cu motoare cu pistoane care utilizează combustibil de aviație cu plumb. Alte surse sunt incineratoarele deșeurilor, utilitățile și producătorii de baterii plumb-acid. Cele mai mari concentrații de plumb în aer sunt de obicei găsite în apropierea turnătoriilor de plumb.

Raportul „The Toxic Truth: Children’s exposure to lead pollution undermines a generation of potential” [Adevărul toxic: Expunerea copiilor la poluarea cu plumb subminează potențialul unei generații întregi] arată că reciclarea bateriilor cu plumb-acid prin metode informale și neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxicării cu plumb în rândul copiilor din țările cu venituri mici și medii, în care numărul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000.

Creșterea numărului proprietarilor de autovehicule, asociată cu lipsa regulamentelor și a infrastructurii necesare privind reciclarea bateriilor auto, a dus la reciclarea în condiții nesigure a aproximativ 50% dintre bateriile cu plumb-acid în cadrul economiei informale.

„Vestea bună este că plumbul poate fi reciclat în siguranță, fără a-i expune la acesta pe muncitori, pe copiii acestora și comunitățile din apropiere. Zonele contaminate cu plumb pot fi reabilitate și restaurate”, a afirmat Richard Fuller, președintele Pure Earth.

Este adevărat că în ultimii ani nivelul de plumb în sânge a scăzut foarte mult după eliminarea treptată a benzinei cu plumb și a majorității vopselelor pe bază de plumb, cu toate acestea pericole de contaminare cu plumb încă există.

Sugarii și copiii mici, riscuri majore

„Provocând puține simptome timpurii, plumbul face ravagii în sănătatea și dezvoltarea copiilor, cu posibile consecințe fatale”, a subliniat Henrietta Fore, director executiv UNICEF.

Odată intrat în corp, plumbul se distribuie în întregul organism prin sânge și se acumulează în oase. În funcție de nivelul expunerii, plumbul poate afecta negativ sistemul nervos, funcția rinichilor, sistemul imunitar, sistemele reproductiv și sistemul cardiovascular.

Expunerea la plumb afectează și capacitatea de transport a oxigenului din sânge. Efectele plumbului cel mai frecvent întâlnite în populațiile actuale sunt efectele neurologice la copii și efectele cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială și boli de inimă) la adulți. Sugarii și copiii mici sunt deosebit de sensibili chiar și la niveluri scăzute de plumb, ceea ce poate contribui la probleme comportamentale, deficite de învățare și scăderea coeficientului de inteligență.