CORESPONDENȚĂ DIN BELGRAD, de la cele mai mari proteste de la Slobodan Milošević încoace. De ce strigă sârbii ieșiți în stradă „Pumpaj!” și „Laura Kövesi”

Un bărbat de 40 de ani privește către mulțimea de oameni strânși, umăr la umăr, în parcul Manjež din Belgrad, capitala Serbiei. Miloš Petrik este unul dintre sutele de mii de sârbi care au ieșit în stradă să protesteze față de sistemul corupt.

• Corespondentul HotNews a participat la protestele de sâmbătă, 15 martie, din Belgrad, alături de sute de mii de oameni care au ieșit împotriva corupției și a președintelui sârb Aleksandar Vučić. 
• Politico le numește cele mai mari proteste de la Slobodan Milošević încoace, președintele anilor ’90. Iar ele sunt conduse de studenții revoltați după ce acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 15 oameni.
• Steagul României a fost fluturat de unii protestatari, în timp ce scandau și numele Laurei Kövesi, actualul procuror șef al Parchetului European, care a demarat o anchetă privind posibila deturnare de fonduri europene destinate renovării gării. 
• Profesori, fermieri, muncitori, avocați au ieșit în stradă împotriva corupției: „Suntem aici să-i sprijinim pe studenți”.

„Am ieșit din mai multe motive, dar principalul este că eu cred că majoritatea țării a început să ia în serios împuternicirea statului de drept”, spune bărbatul care este avocat de meserie.

În data de 1 noiembrie, 15 persoane și-au pierdut viața și alte două au fost grav rănite în urma prăbușirii tavanului gării din Novi Sad. De atunci, Serbia a explodat.

Furia celor mai mulți oameni este îndreptată către președintele Aleksandar Vučić și sistemul corupt de sub el, percepuți ca fiind la baza acestei tragedii. Inițiate de studenți, demonstrațiile au atras inclusiv profesori, fermieri și muncitori, devenind cea mai mare provocare la adresa președintelui Aleksandar Vučić de la preluarea puterii, în 2012.

Profesorii în stradă: „Ne susținem studenții în tot ceea ce fac”

Încă de la ora 15:30, când ajung în Belgrad, zeci de mii de oameni din toată țara trec peste râul Sava, pe podul Gazela, pentru a-și manifesta nemulțumirile prin voci, pancarte, steaguri, fluiere și vuvuzele.

Aproximativ două ore mai târziu, într-o zonă central-pietonală cu magazine de lux, terase de cafenele și un mic chioșc care vinde steaguri sârbești, sute de oameni se alătură mișcării care duce către epicentrul protestului, în Piața Slavija. 

Acolo îi cunosc pe trei protestatari de vârstă mai înaintată. „Nu ne place de președintele Vučić. Pe lângă că este un corupt, este și un mare mincinos, fiecare cuvânt pe care îl rostește este un neadevăr”, îmi explică Rale. 

O rog pe Dragana, colega lui de protest, să-mi spună ce înseamnă „Pumpaj”, un slogan des întâlnit pe pancartele și bannerele protestatarilor. „Pumpaj înseamnă să pompăm mai multă presiune asupra sistemului”, explică Dragana.

Ea și cu Olivera sunt cadre didactice, așa că unul dintre motivele pentru care au ieșit în stradă este și creșterea salariilor profesorale. „La noi este grevă generală, așa că am ajuns să avem zero dinari în conturi. Și, desigur, suntem aici și pentru că ne susținem studenții în tot ceea ce fac.”

Ajung pe strada Kraljice Natalije (Regina Natalia). Mulțimea de oameni strigă „pumpaj!”, creează un vacarm asurzitor prin arsenalul de fluiere și vuvuzele, în timp ce înaintează spre centrul capitalei. Unii dintre ei sunt îmbrăcați de parcă sunt gata să iasă în club, dar chiar și aceștia au cel puțin un fluier în mână.

Rezistența în fața unui „nou opresor”

Aleksandr (32 de ani) flutură un steag masiv cu Petar II Petrović-Njegoš, un prinț-episcop al Muntenegrului, care a trăit între anii 1813–1851. A fost, de asemenea, lider politic, poet și filozof, considerat drept una dintre cele mai importante figuri din istoria și cultura poporului muntenegrean și sârb. 

„Eu am ales să iau steagul acesta deoarece Petrović-Njegoš este autorul unei lucrări de referință pentru sârbi și muntenegreni, Gorski vijenac (Cununa de munte)”, care descrie o coroană de reprezentări epice ale vieții muntenegrene, inclusiv sărbători, adunări, obiceiuri, credințe și lupta pentru a supraviețui opresiunii otomane.

Astăzi, rezistența în fața unui nou opresor aduce în stradă oameni din medii socio-economice diverse, uniți de același scop. 

Aproximativ trei sute de mii de persoane s-au adunat pentru a protesta în 15 martie, umplând bulevardele principale, străzile laterale și spațiile dintre clădiri.

Adunarea „15 pentru 15” – una dintre cele mai mari manifestații din istoria recentă a Serbiei

Adunarea generală se numește „15 pentru 15”, în memoria celor 15 victime ale tragediei din gara din Novi Sad. Protestul a fost pornit de studenții din mai multe orașe sârbești, care au mărșăluit în lunile antecedente din comună în comună, pe jos sau pe biciclete, pentru a face vizibilă mișcarea. Localnicii îi primeau cu brațele deschise, oferindu-le mâncare sau un loc de cazare, pentru a-și aduna puterile și a merge mai departe.

Protestele sunt marcate de priveghiuri de 15 minute și omagii tăcute, iar cele mai mari demonstrații au loc în a 15-a zi a fiecărei luni.

În 15 martie, toate forțele s-au coagulat înspre capitală. Pe baza cercetărilor pe teren și a analizei filmărilor de la protestul „15 pentru 15”, Arhiva Adunărilor Publice apreciază că la miting au participat între 275.000 și 325.000 de persoane „cu posibilitatea ca numărul să fie și mai mare”.

Ministerul de Interne de la Belgrad susține că la miting au venit doar 107.000 de persoane. Însă Ö1, radioul public austriac, estimează că aceste proteste studențești sunt cele mai mari manifestații europene de la cele pariziene din 1968 până în prezent.

Avocatul Miloš spune că face muncă pro bono „în cazul în care vreun protestatar este arestat, agresat de poliție sau în vreo situație similară. De asemenea, Baroul din Serbia a protestat oficial săptămâni întregi în asentiment cu mișcarea inițiată de studenți”.

El încă nu a fost solicitat la o acțiune în instanță, dar are câțiva colegi care au ajutat protestatari care s-au ciocnit fie cu poliția, fie cu grupurile care susțin guvernul.

Avocatul poartă mănuși cu palma roșie. O palmă însângerată a ajuns să fie unul dintre simbolurile activiștilor, care face referire la sistemul corupt ce a permis tragedia de la Novi Sad, al doilea oraș sârb ca număr de locuitori.

De unde au pornit protestele?

Protestul din 15 martie e doar cea mai recentă și mai consistentă formă de exprimare a nemulțumirilor publice din țara vecină. Până la această tragedie, mii de persoane manifestau împotriva unui proiect minier de exploatare a litiului.

Însă tragedia care a declanșat valul de proteste a avut loc pe 1 noiembrie 2024. La ora 11:52, o boltă de ciment de 48 de metri de la intrarea principală a Gării din Novi Sad s-a prăbușit.

În urma acestui eveniment tragic, 15 persoane și-au pierdut viața, în timp ce alte două au ajuns în stare critică la spital.

Conform filialei sârbești a organizației studențești AIESEC, această boltă a fost construită în 1964 și renovată 70 de ani mai târziu, de un consorțiu internațional format din companii chineze, franceze și ungare. 

• Gara din Novi Sad, construită în 1964, a fost renovată din 2021 prin inițiativa chineză Belt and Road, vizând modernizarea rutei Belgrad-Budapesta și extinderea către Atena și portul Pireu. Vučić a promovat proiectul ca un succes, dar suspiciunile de corupție și lipsa de supraveghere tehnică au alimentat neîncrederea publicului.

Acest eveniment a devenit un simbol al neglijenței și al lipsei de transparență în ceea ce privește proiectele publice. Guvernul a declarat atunci o zi de doliu, însă cetățenii au început să iasă în stradă și să ceară responsabilitate pentru eșecurile și corupția care au dus la această tragedie.

Iar în stradă au avut loc și alte agresiuni. 

Protestatari pașnici, atacați cu bâte de baseball și ciocniri de mașini 

În timpul celor patru luni de proteste s-au înregistrat mai multe atacuri violente asupra manifestanților pașnici. Au existat cel puțin două evenimente în care mașini s-au izbit în mulțimi în Belgrad.

„Una dintre ele s-a petrecut chiar la două minute în apropierea clădirii unde locuiesc”, spune Miloš. „A fost înfricoșător, eram în zonă în acel moment.”

Site-ul pamfleti.net relatează că la sfârșitul lunii ianuarie un alt atac a avut loc în timpul protestului studențesc organizat de Facultatea de Filosofie din Novi Sad. Manifestanții au fost atacați cu bâte de baseball de persoane neidentificate. „O fată a fost grav rănită, se află în prezent în Centrul Clinic Voivodina, maxilarul este dislocat și are răni pe tot corpul, mai sunt niște studenți cu răni fizice ușoare”, citează site-ul sârbesc din comunicatul studenților.

La o conferință de presă susținută a doua zi, premierul Miloš Vučević și primarul orașului Novi Sad, Milan Đurić, ambii membri ai SNS (​Partidul Progresist Sârb, din care provine și președintele), și-au dat demisia, invocând atacul drept motiv. De asemenea, Vučević a informat publicul că atacatorii au venit într-adevăr de la birourile SNS.

Dar președintele sârb susține că protestele sunt induse și instigate de forțe externe care vor să destabilizeze regiunea, retorică folosită și de premierul maghiar Viktor Orbán. 

Momentele de liniște întrerupte brusc de „nu știm ce”

În jurul orei 19:00, la protestele din 15 martie, se lasă o liniște în care doar pașii trecătorilor se mai aud. Se aprinde o mare de luminițe de la telefoanele mobile. Clipele de tăcere și solidaritate, în mijlocul unei seri vulcanice, îi face pe unii protestatari să lăcrimeze. Este durerea unei așteptări după justiție, care și-a pierdut răbdarea. 

Dar liniștea este spartă brusc de un zgomot puternic, care se propaga ca o undă și străbate mulțimea din Piața Slavija. 

Kakav horor od snimka… Odgovaraćeš. pic.twitter.com/1iFmZUUehU

— Ч. 🇧🇹 (@CaslavMicovic) March 16, 2025

Mai mulți oameni încep să o ia la fugă, speriați de sursa acestui sunet. Un sentiment puternic de panică se abate asupra publicului: dar nimeni nu știe exact de ce fuge. 

Din fericire, nu se înregistrează răniți grav. 

A doua zi apar acuzații conform cărora forțele de ordine ar fi utilizat un dispozitiv acustic de mare putere, cunoscut sub numele de tun sonic sau LRAD (Long Range Acoustic Device), pentru a dispersa mulțimea. 

Guvernul emite însă o dezmințire legată de folosirea vreunui astfel de echipament militar. Preșdintele Aleksandar Vučić propune implicarea unor agenții internaționale, precum FBI și FSB, pentru a investiga situația. Și spune că dispozitivul folosit a fost o pușcă anti-dronă sau o armă electronică, care bruiază semnalele GPS și radio ale dronelor, forțându-le să aterizeze sau să-și piardă controlul, conform Politico. 

Președintele sârb a acuzat opoziția de răspândirea dezinformărilor, inclusiv despre presupusa utilizare a unui „tun sonic” împotriva protestatarilor. 

Ce vor studenții 

„Eu m-am alăturat protestelor pentru că pur și simplu simțeam că trebuie să fiu aici. Să transmit mesajul că, împreună, nu vom renunța la presiune. Studenții au emis patru cereri oficiale, pe care noi toți le susținem”, spune Dunja, o tânără absolventă de medicină, care lucrează cu persoane cu dizabilități.

Revendicările organizațiilor studențești: transparență, justiție pentru victime, protecția protestatarilor și finanțare sporită pentru educație.

Conform site-ului Balkan.eu, există patru revendicări majore:

• Protestatarii cer publicarea tuturor documentelor legate de renovarea gării din Novi Sad. Această cerere urmărește să descopere orice neglijență sau corupție asociată dezastrului. Statul a publicat documentele, dar în format cenzurat. 
• Cer urmărirea penală a persoanelor responsabile de prăbușirea boltei gării – o revendicare ce reflectă un apel mai larg pentru responsabilitatea guvernamentală și încetarea corupției sistemice.
• Manifestanții solicită oprirea urmăririi penale a studenților și a altor persoane arestate în timpul protestelor. Ei subliniază necesitatea de a proteja drepturile cetățenilor la întrunire pașnică și libertatea de exprimare.
• Se cere, de asemenea, și o creștere cu 20% a bugetului pentru învățământul superior pentru a îmbunătăți calitatea și accesibilitatea educației în Serbia, abordând problemele de lungă durată din sectorul educațional.

Contramanifestanții au pornit câteva incidente violente

Mă întâlnesc cu Dragana Prica Kovačević, jurnalistă în cadrul Radio 021 Novi Sad, în fața statuii lui Nikola Pašić. A venit să transmită în direct de la fața locului pentru postul de radio.

„Au existat unele violențe. Există un grup de studenți pro-sistem (noi bănuim că sunt plătiți de Vučić), care și-au pus corturile în parcul pe lângă care ai trecut, din Piața Slavija. Poliția îi protejează pe ei, nu pe noi.” 

Kovačević povestește că o persoană din partea acestor contramanifestanți a aruncat cu un recipient din sticlă, apoi cu niște artificii în protestatari, iar situația a degenerat.

„Studenții antisistem au decis în acel moment că nu mai pot controla sutele de mii de oameni, și din acest motiv a venit un număr mare de efective din poliția antirevoltă și am văzut că încă mai sunt dube pline cu ei”, adaugă ea.

Dragana crede că numărul realist al oamenilor ieșiți pe străzile capitalei este undeva în intervalul 400-500 de mii. „Față de numărul oficial, ar trebui să înmulțim cu patru ca să obținem cifrele reale, pentru că gândește-te că au fost blocate patru bulevarde principale și câteva piețe.”

De ce s-a fluturat steagul României și a fost scandat numele Laurei Codruța Kövesi

O întreb despre oamenii care au fost văzuți fluturând tricolorul nostru sau care au scandat numele fostului procuror-șef DNA și actualul procuror-șef al Parchetului European.

„Da, este un fenomen întâlnit, aș zice, adesea printre manifestanți. Un strigăt comun pe care aceștia îl scandează e «Zâmbește, zâmbește asupra voastră Laura Kövesi», subtextul fiind că «vă va prinde ea», ceva de genul. Există și bannere făcute cu lozinca asta.”

Parchetul European, sub conducerea lui Kövesi, a inițiat o investigație privind posibila deturnare de fonduri europene destinate renovării gării. Astfel, protestatarii o invocă pe Kövesi ca simbol al luptei împotriva corupției și al justiției, exprimându-și speranța că cei responsabili vor fi trași la răspundere.

Săptămâna trecută, președintele Aleksandar Vučić a apărut într-o emisiune găzduită de Donald Trump Jr., unde a declarat că „dacă rămâi ferm în propriile convingeri, nimeni nu te poate răni”.

Vučić a mai spus, într-un mesaj pe Instagram, că nu va permite repetarea unui scenariu similar cu „Maidanul” în Serbia, referindu-se la protestele pro-occidentale din Kiev din 2013-2014.

Protestatarii nu se lasă însă intimidați și își strigă în continuare mesajul: „Pumpaj!”.

Protestul din 15 martie 2025, din Belgrad, Serbia. Surse foto: Oliver Merce