Cotă unică sau impozit progresiv? Banca Mondială recomandă taxarea progresivă a muncii, dar un grup de experți din ASE au calculat cum e mai bine pentru buget și bunăstare

Deși în rapoartele lor Banca Mondială și FMI recomandă trecerea României la un sistem de impozitare progresivă, un grup de experți din cadrul ASE, coordonat de Ionuț Dumitru, a făcut un studiu minuțios analizând trei scenarii de impozit progresiv și comparând rezultatul lor cu impactul cotei unice. ”Dacă aș fi întrebat cum e mai bine, cu cotă unică sau cu impozit progresiv, răspunsul meu ar fi clar: cotă unică!”, a explicat joi fostul șef al Consiliului Fiscal.

Studiul economiștilor a fost solicitat de Confederația Concordia, pentru a-l discuta cu Guvernul dacă se va decide trecerea la impozit progresiv (în spațiul public se vehiculează această variantă din 2026 cu aplicabilitate din anul următor).

„Decizia este eminamente politică, a admis Dumitru, și ea va trebui asumată ca atare. Dar cotei unice i se datorează faptul că am ajuns să depășim în termeni de PIB/capita țări ca Grecia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și alte câteva țări. România a făcut un salt relativ spectaculos de pe locul 27 în clasamentul european al PIB per capita în anul 2000, pe locul 20 în anul 2023, convergența economică fiind una foarte rapidă în această perioadă. Introducerea impozitului progresiv ar aduce doar marginal bani mai mulți la buget, similar cu cei încasați în plus dacă am mări ușor cota unică”, a mai spus economistul român.

Vezi aici studiul complet al experților din ASE, la solicitarea Confederației Concordia

În ultimii ani a apărut o dezbatere referitoare la regimul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din țara noastră, punându-se în discuție oportunitatea menținerii regimului actual de cotă unică sau trecerea la impozitarea progresivă. Discuțiile vin în contextul unui deficit bugetar care, conform prognozelor va fi de circa 8% din PIB la finele anului 2024, România fiind obligată să implementeze în anii următori un program de ajustare fiscal-bugetară care să readucă deficitul bugetar sub 3% din PIB.

Cota unică de impozitare reprezintă o arhitectură fiscală în care veniturile sunt taxate în aceeași proporție indiferent de nivelul acestora. Ea a fost implementată în România în 2005. Chiar dacă cota unică este aplicată veniturilor persoanelor fizice și profitului firmelor, există și excepții care creionează sistemul fiscal din țara noastră ca unul relativ complex, cu diverse regimuri speciale și cote diferențiate în funcție de tipul de venituri sau tranzacții.

Spre deosebire de cota unică de impozitare, cota progresivă presupune aplicarea unor procente diferite de impozitare în funcție de nivelul veniturilor și, cel puțin în teorie, este privită ca un sistem fiscal mai echitabil pentru persoanele cu venituri mici și medii.

Cu toate acestea, implementarea cotelor progresive de impozitare este mult mai solicitantă atât din perspectivă administrativă, cât și din perspectiva contribuabilului, procesul de colectare fiind mai îngreunat în aceste circumstanțe.

Mai mult decât atât, în economiile cu administrații fiscale slabe, impozitarea progresivă poate fi dificil de implementat eficient, cel puțin din perspectiva efortului administrativ necesar. În România, cota unică de 16% a fost introdusă în 2005, având argumente care țin de simplificarea sistemului fiscal, stimularea investițiilor și creșterii economice și creșterea nivelului colectării veniturilor la bugetul de stat. Dacă privim retrospectiv perioada de la introducerea cotei unice și până astăzi, existența cotei unice a coincis cu o perioadă de creștere economică susținută și o convergență reală foarte rapidă a economiei românești.

Cota unică vs taxarea progresivă din punct de vedere al încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice și eficiența colectării. Ce arată calculele?

România a avut în perioada 1995-2023 și regim de cote progresive (până la 60% în perioada 1995-1997, între 21%-45% în perioada 1998-1999 și între 18%-40% în perioada 2000-2004) de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și regim de cotă unică (începând cu 2005).

Nivelul încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice a fost în scădere în perioada 1995-2002 în condițiile unui regim de cote progresive de impozitare, iar încasările bugetare au atins un nivel mai ridicat în condițiile unei cote unice de impozitare de 16%, relativ la perioada 2000-2004 când sistemul de impozitare era unul progresiv între 18%-40%.

Rata efectivă de impozitare (raportul între încasările efective din impozitul pe venitul din salarii și salariile brute din conturile naționale care include și economia subterană – salarii plătite la „negru” sau „gri” din care s-au dedus contribuțiile sociale plătite de angajați.)

După introducerea cotei unice de 16% în 2005, se observă o creștere inițială a ratei efective de impozitare (chiar dacă cota legală de impozitare a scăzut de la cote progresive între 18%-40% la o cotă unică de 16%), sugerând o îmbunătățire a conformării fiscale și a colectării impozitului pe veniturile din salarii.

Această creștere a încasărilor și a nivelului de conformare s-a datorat simplificării sistemului fiscal și reducerii evaziunii fiscale. Pe de altă parte, după reducerea cotei unice de la 16% la 10% în 2018, rata efectivă de impozitare a scăzut în perioada 2018-2023, iar eficiența colectării nu a mai crescut, arată autorii studiului.

Inegalitatea veniturilor nu este generată de veniturile salariale. În cazul veniturilor salariale, România are a treia cea mai mică inegalitate din UE

Inegalitatea veniturilor gospodăriilor în România – încă relativ mai mare decât media UE27 – nu este generată de veniturile salariale. În cazul veniturilor salariale, România are a treia cea mai mică inegalitate a veniturilor gospodăriilor populației din cadrul UE27. Dacă la veniturile din salarii adăugăm și veniturile din muncă pe cont propriu, gradul de inegalitate crește, România fiind pe locul 9 în ordinea crescătoare a inegalității. Inegalitatea crește foarte mult când se adaugă veniturile din activități independente, România clasându-se pe locul 23 în UE27 la inegalitatea veniturilor la acest agregat de venituri (care ia în calcul pe lângă activitățile independente și populația inactivă și șomerii).

Când se adaugă în plus și veniturile din chirii, dobânzi, dividende, inegalitatea pe acest agregat plasează România în 2022 pe locul 16 în cadrul UE27 în clasamentul crescător al inegalității. La ultima etapă, când se totalizează venitul disponibil al gospodăriei care reflectă și politicile guvernamentale (care scad venitul din gospodării prin impozite și îl cresc prin asistența socială), inegalitatea venitului disponibil total al gospodăriilor populației plasează România în 2022 pe locul 21 în cadrul UE27 (respectiv pe locul 18 în 2023).

Dacă ne comparăm cu celelalte State Membre, putem spune că, în România, inegalitatea generată de veniturile salariale ale populației are un nivel foarte scăzut (indicatorul GINI pentru salarii în România are a treia cea mai mică valoare din UE27, după Grecia și Slovacia), prin urmare implementarea unor politici fiscal-bugetare de impozitare progresivă în ceea ce privește această categorie de venituri pentru a reduce inegalitatea veniturilor nu își are sensul.

Inegalitatea veniturilor gospodăriilor populației este încă mai mare în România decât media UE27, dar nu este generată de veniturile salariale (la care inegalitatea este foarte mică), ci de alte forme de venit (dividende, chirii, dobânzi, activități independente etc.) unde impozitarea are un caracter mai degrabă regresiv, care accentuează inegalitatea veniturilor.

România a înregistrat în perioada 2007-2023 una dintre cele mai ample reduceri ale inegalității veniturilor din cadrul țărilor membre UE27.

Cota progresivă: trei scenarii, aceleași rezultate

Experții ASE au lucrat cu 3 scenarii de taxare progresivă: primul, cu cote de 16%, 20% și 22%.

Un al doilea scenariu avea pragurile de taxare de 10%, 15% și 25% iar al treilea scenariu , mult mai agresiv, avea pragurile de 16%, 30% și 60%.

În prima variantă de impozit progresiv, modelul previzionează o creștere a veniturilor colectate de aproximativ 76 de mld. lei în 2025, ceea ce ar permite reducerea deficitului bugetar cu circa 1,5 puncte procentuale.

Un rezultat similar ar putea fi obținut și prin ajustarea cotei unice, menținând avantajele acestui sistem: creșterea  atractivității României pentru investitorii străini, reducerea costurilor birocratice și simplificarea controlului asupra evaziunii fiscale, fără a crea stimulente pentru contribuabilii cu venituri mari de a căuta metode de optimizare fiscală. Totuși, orice decizie privind o eventuală ajustare a cotei unice trebuie analizată atent, deoarece poate avea implicații asupra ocupării forței de muncă și ritmului de creștere economică.

În celelalte scenarii folosite, rezultatele nu difereau prea mult. Dealtfel, cu cât agresivitatea creștea, cu atât mai modeste erau rezultatele obținute.

Prezent la conferința de lansarea a acestui studiu, președintele Concordia, Dan Șucu a declarat: „M-am săturat de studii făcute aiurea. În ceea ce priveşte banii pe care îi plătim către buget, nu numai că avem dreptul, avem obligaţia să ne implicăm. Nu mergem cu presupuneri. Cerem studii clare care nu pot fi contestate şi mergem cu aceste studii şi le punem pe masa Guvernului”, a spus omul de afaceri.

Sursă foto: Dreamstime