Creșterea celor mai mari salarii din stat, eșalonată pe cinci ani. De ce vrea asta Guvernul Bolojan și ce spune Comisia Europeană

„Decizia privind creșterea sau modul de eșalonare a salariilor demnitarilor aparține exclusiv României, iar Comisia Europeană nu se opune în principiu unei astfel de măsuri, atât timp cât se încadrează în regulile fiscale”, a precizat pentru HotNews Ministerul Muncii, întrebat dacă ministrul Pîslaru a obținut acordul de la Bruxelles pentru o creștere eșalonată a salariilor demnitarilor prin noua lege a salarizării unitare în sectorul public, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

• Legea salarizării unitare în sectorul public ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2027 pentru toți cei peste 1,2 milioane de bugetari și va duce la creșterea salariilor pentru 56% dintre angajați, în timp ce pentru ceilalți salariile vor rămâne în plată exact cum sunt, după cum a anunțat ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru.
• România ar pierde peste 770 milioane de euro din PNRR dacă nu adoptă această lege până la sfârșitul lunii august din acest an.
• Noul sistem de salarizare va avea 12 grade salariale, iar fiecărui grad îi vor corespunde coeficienți de la 1 la 8, care înmulțiți cu valoarea de referință de 4.100 de lei vor determina salariul de bază. 
• Coeficientul maxim de 8 este pentru președintele României, în timp ce 1 este nivelul pentru debutanți. Cel mai mare salariu va fi al președintelui României, respectiv 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). În prezent președintele Nicușor Dan are un salariu de aproape 15.000 de lei (circa 3.000 de euro).
• Totuși, guvernul interimar Bolojan vrea să eșaloneze creșterea salariilor pentru demnitari, practic printre cele mai mari din noua grilă. Motivul, mai jos.

Guvernul Bolojan vrea să eșaloneze creșterea celor mai mari salarii 

Premierul interimar Ilie Bolojan l-a mandatat la finele lunii trecute pe ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, ca în negocierile care se poartă cu Comisia Europeană, să solicite un acord pe o creștere eșalonată a salariilor la demnitari.

Motivul: „demnitarii sunt beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil”, după cum a dezvăluit Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat că „o înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară, inclusiv pentru demnitari.”

Ce a transmis Comisia Europeană

HotNews a urmărit acest subiect și a adresat mai multe întrebări către Ministerul Muncii, printre care și dacă ministrul Dragoș Pîslaru a primit un acord din partea Comisiei Europene pentru planul de creștere eșalonată a salariilor demnitarilor.

„Comisia Europeană a transmis că există flexibilitate în ceea ce privește modul în care România decide să abordeze acest subiect. Însă decizia privind creșterea sau modul de eșalonare a salariilor demnitarilor aparține exclusiv României, iar CE nu se opune în principiu unei astfel de măsuri, atât timp cât se încadrează în regulile fiscale, spune Ministerul Muncii în răspunsul către HotNews.

Instituția mai spune că nu a prezentat Comisiei Europene nicio propunere concretă privind înghețarea sau eșalonarea salariilor demnitarilor, discuția fiind doar de principiu. 

„Poziția CE a fost că decizia aparține României, atât timp cât măsura respectă cadrul fiscal și angajamentele asumate.În prezent, se ia în calcul posibilitatea unei eșalonări pe o perioadă de 5 ani, o ipoteză care nu a fost prezentată CE”, a transmis Ministerul Muncii pentru HotNews.

Termenul prevăzut pentru adoptarea legii salarizării unitare în sectorul public este înainte de data de 31 august 2026, susține instituția. 

„În prezent, se fac modificări la textul general și la toate familiile ocupaționale, unele de substanță. Le vom prezenta odată cu prezentarea către partidele politice, conform acordului politic”, mai spune Ministerul Muncii..

Bolojan: Angajarea răspunderii – singura soluție fezabilă pentru adoptarea la timp a legii

Premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au făcut luni, 22 iunie, noi precizări cu privire la legea salarizării în sectorul public, într-o conferință de presă la finalul ședinței de Guvern.

„Având în vedere dificultatea de a adopta în Parlament o parte din reforme, gândiți-vă la legea salarizării, indiferent de ce guvern va avea România în perioada următoare, soluția practică de a îndeplini pachetul de reforme care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii pe toate proiectele care nu sunt adoptate în Parlament. Este singura soluție fezabilă pentru a avea acele legi adoptate în așa fel încât la finalul lunii august România să bifeze îndeplinirea reformelor și să-și recupereze granturile.” a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

De cealaltă parte, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că legea salarizării face parte dintr-un pachet de 8 legi care au nevoie de asumarea răspunderii pentru a fi implementate la timp și a nu pierde miliarde de euro din PNRR.

„Rămâne un pachet de reforme legislative, 4 sunt deja în Parlament și alte 3 sunt în faza finală de consultare cu Comisia Europeană și vor ajunge să fie cu texte finale. Cred că soluția de adoptare a acestui pachet de șapte plus una, pentru că cea de-a opta este salarizarea în sectorul public, trebuie cumva adoptate prin asumarea răspunderii.” a declarat Dragoș Pîslaru.

Opt legi critice care trebuie să treacă de Parlament

Ministrul interimar al Muncii a precizat, la solicitarea jurnaliștilor, care sunt cele opt legi care au nevoie de asumarea răspunderii Guvernului.

„În Parlament avem deja Codul urbanismului de ceva vreme, avem în același timp, în stadii de aprobare, legea privind accelerarea terenurilor pentru a fi convertite pentru resurse regenerabile de energie, avem proiectul de lege privind sectorul cercetării și dezvoltării și, recent depus, mai avem proiectul care pe scurt se numește legea apelor – resurse de care avem nevoie pentru construirea de amenajări și diguri pentru a combate schimbările climatice.

Proiectele care sunt în pregătire se referă la personalul contractual din administrația publică; la aplicarea deciziei CCR cu privire la declarațiile de avere si de interese, deci un proiect al ANI care să clarifice modalitatea de implementare în viitor, iar al treilea proiect este legislația privind mecanismul de bonificare al inspectorilor fiscali, se numește bonus-malus, un proiect al Ministerului de Finanțe. Acestea sunt cele 7, plus al 8-lea de care m-am ocupat cu un mandat dat de Administrația prezidențială, legat de legea salarizării.” a spus Pîslaru.

Ministrul a mai anunțat că legea salarizării unitare va fi în zilele următoare un subiect în care va fi anunțat public un anumit progres.

Salariile demnitarilor de la 1 ianuarie 2027. Cel mai mare va fi al Președintelui

Ce salarii vor fi în Guvern și alte autorități

În Guvern, cel mai mare salariu îl va avea premierul, care va avea tot coeficientul de 7,5, ceea ce înseamnă că un salariu lunar de 30.750 de lei brut, echivalentul a 17.988 de lei net (peste 3.400 de euro).

Vicepremierii vor câștiga lunar 27.060 de lei brut (echivalentul a 15.830 lei net sau circa 3.000 de euro), în timp ce miniștrii vor câștiga lunar 26.650 lei brut, echivalentul a circa 15.590 lei net (peste 2.970 de euro).

Avocatul Poporului și președinții de la Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), CNSAS ori de la Autoritatea Electorală permanentă (AEP) vor avea salarii lunare de câte 25.666 de lei brut, echivalentul a peste 15.000 de lei net (peste 2.860 de euro).

Ce salarii vor avea aleșii locali

În privința aleșilor locali, cel mai mare salariu de bază urmează să-l aibă Primarul Capitalei, cu un coeficient de 6,5, ceea ce ar însemna un salariu lunar brut de 26.650 de lei, echivalentul unui salariu net de 15.590 de lei (2.975 de euro).

Următorii în grila de salarizare, cu un coeficient de 6, vor fi viceprimarul Capitalei, președinții de Consilii județene, primarii de sector din București și primarii din Municipiile reședință de judet, cu salarii lunare brute de 24.600 de lei, echivalentul net a 14.391 de lei (2.746 euro).