Crin Antonescu își anunță demisia din PNL, după 35 de ani: „E straniu, dar necesar. Am trăit și am făcut istorie”

Candidatul alianței de guvernare PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale și-a anunțat, duminică, demisia din Partidul Național Liberal, al cărui membru este de 35 de ani: „E straniu, dar necesar”. El își va depune candidatura la ora 13.00, la Biroul Electoral Central.

Antonescu și-a anunțat demisia din PNL printr-un mesaj postat pe Facebook.

Crin Antonescu își scrie demisia din Partidul Național Liberal. FOTO: Echipa de campanie a lui Antonescu

„Am trăit nebănuite triumfuri și dureroase înfrângeri / Azi, PNL îmi dă ultima misiune”

„Azi mi-am dat demisia din PNL, după 35 de ani. E straniu, dar necesar. Azi mă simt ca în ianuarie 1990. Trebuie să apărăm ce avem mai de preț, trebuie s-o luăm de la capăt. Am petrecut ani extraordinari, am trăit întâmplări, am cunoscut oameni.

Am învățat, am construit, am dus bătălii, am trăit nebănuite triumfuri și dureroase înfrângeri. Am trăit și am făcut istorie. Azi, PNL îmi dă ultima misiune. Trebuie să plec și o fac cu sufletul plin doar de cele bune: de recunoștință, de solidaritate, de speranță. Rămas bun, PNL, rămas bun, cei mai frumoși ani ai mei!”, a scris Antonescu pe Facebook.

Crin Antonescu își depune la ora 13.00 candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai, fiind al treilea candidat care își înregistrează dosarul la Biroul Electoral Central, după Nicușor Dan și Călin Georgescu.

Antonescu, candidatul Alianței Electorale „România Înainte”, va veni la BEC însoțit de liderii celor trei partide care constituie alianța: Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu și Kelemen Hunor, conform unui anunț al PNL.

În ultima săptămână, tot mai multe voci din spațiul public au cerut retragerea lui Crin Antonescu din cursa prezidențială, în favoarea lui Ilie Bolojan, care să fie desemnat candidat al alianței PSD-PNL-UDMR.

Președinta și candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, i-a cerut președintelui interimar Ilie Bolojan să se înscrie în cursa pentru Cotroceni și a lansat mai multe apeluri către Crin Antonescu „să dea dovadă de înțelepciune” și să se retragă. Ea a anunțat că își retrage candidatura dacă va candida Bolojan, iar joi s-a întâlnit cu liderul PSD, Marcel Ciolacu.

După întâlnirea cu Lasconi, Marcel Ciolacu a spus că scenariul propus de ea, adică susținerea lui Ilie Bolojan în cursa pentru prezidențiale, este imposibil de realizat.

„Ca lider al PNL, Ilie Bolojan a semnat un acord politic de guvernare prin care enunță clar că nu va candida la prezidențiale, fapt întărit în ultima perioadă prin mai multe declarații publice”, a transmis premierul Ciolacu printr-o postare pe Facebook.

Marcel Ciolacu a confirmat declarațiile Elenei Lasconi potrivit cărora el și-ar da demisia din funcția de premier dacă USR decide să îl susțină pe Crin Antonescu, în schimbul intrării Uniunii Salvați România la guvernare, care refuză să facă parte dintr-un guvern condus de actualul premier. Elena Lasconi a spus „nu” acestui scenariu. 

Sâmbătă, prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, în legătură cu o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la prezidenţiale, că acesta „este un om extrem de serios” şi că îşi dă seama că orice schimbare pe ultima sută de metri în privinţa candidatului comun la alegerile prezidenţiale ar duce la instabilitate în coaliţie.

În 2017, Crin Antonescu spunea că nu se întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”

Antonescu a condus PNL din 2009 până în 2014 și a fost președinte al Senatului României între 2012–2014. Este căsătorit cu Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi și actual europarlamentar PNL. În ultima declarație de avere a soției sale, cea din iulie 2024, Crin Antonescu nu figurează cu venituri. Adina Vălean a declarat venituri de peste 280.000 de la Comisia Europeană pentru anul 2023.

Crin Antonescu a revenit în viaţa publică după 10 ani de absenţă, înainte de alegerile prezidențiale din acest an. În 2017, el susținea că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”, potrivit Agerpres.

Un mai târziu, fostul preşedinte al liberalilor a anunţat că şi-a depus documentele pentru a intra pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 2019.

Co-autor al USL alături de Ponta

În 2011, Crin Antonescu şi Eduard Hellvig conduceau în tandem PNL, primul ca preşedinte, al doilea în funcţia de secretar general al partidului.

Cei doi au pus umărul la alianţa dintre PNL şi PSD, numită la acea vreme USL, care a reuşit să răstoarne guvernarea girată de Traian Băsescu.

Cele două partide au convenit atunci să-şi împartă în mod egal locurile pe o listă comună pentru alegerile parlamentare.

Victor Ponta urma să devină premier după alegerile parlamentare din 2012, iar Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2014. Eduard Hellvig şi Liviu Dragnea au împărțit funcţia de secretar general al USL, fiind cei mai importanţi lideri politici după preşedinţii de partid.

În mai 2012, USL a reuşit să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, executiv susţinut de preşedintele Traian Băsescu. Astfel, Victor Ponta a devenit prim-ministru.

Referendumul pentru demiterea lui Băsescu

În 2012, coaliția formată dintre PSD și PNL l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu pe care l-a acuzat că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, a făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.

Referendumul de demitere a lui Băsescu nu a atins pragul de prezenţă – s-au prezentat doar 46,2% din numărul total de alegători, în condițiile în care numărul necesar era 50%. Prin urmare, Traian Băsescu a rămas în funcţia de preşedinte al României.

Suspendarea lui Băsescu a atras numeroase critici internaționale la vremea respectivă, atât din partea Statelor Unite, cât și a liderilor UE. Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat atunci că procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu este „inacceptabila”. 

La alegerile parlamentare din decembrie 2012, USL a obţinut o majoritate zdrobitoare. Victor Ponta a fost numit din nou în funcţia de şef al Guvernului, iar Crin Antonescu a devenit preşedinte al Senatului.

În martie 2014, alianţa USL s-a rupt, după ce Victor Ponta a refuzat să-l numească vicepremier şi ministru de Interne pe liberalul Klaus Iohannis, la acea vreme primar al Sibiului.

La alegerile europarlamentare din mai 2014, PNL a obţinut numai 15%, iar Crin Antonescu a demisionat din fruntea partidului.

În fruntea PNL a fost ales Klaus Iohannis, care ulterior l-a învins pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.