Cristian Diaconescu: Ratarea momentului nominalizarii comisarului ar fi un gest de maxima iresponsabilitate

Intreaga vara s-au purtat negocieri informale la nivel european pentru alcatuirea Comisiei Europene. Ministrul roman de externe spune ca Romania a tatonat terenul pentru portofoliul agriculturii, pe care pare destul de sigur ca il vom obtine. Diaconescu accentueaza insa ca persoana desemnata comisar trebuie sa fie capabila sa intre in paine din prima zi si lasa sa se inteleaga ca Dacian Ciolos ar putea fi agreat de PSD.

Diaconescu, pe scurt:

• ” Este absolut necesar sa terminam procesul de deliberare interna pentru a vedea exact portofoliul spre care ne indreptam si persoana care urmeaza sa detina acest portofoliu.”
• Ratarea momentul nominalizarii din cauza disputelor interne este inadmisibila, un act de maxima iresponsabilitate.
• „Ar fi bine ca, dupa nominalizare, sa nu incepem cunoscuta competitie interna in legatura cu vulnerabilizarea candidatului, ca si cum singurul rol pe care il avem e sa ne subliniem frustrarile”.
• Exista tentatia unor state membre, de a asocia acest mecanism (n.r. de monitorizare pe justitie) cu o serie de angajamente, proiecte, strategii pe care le are Romania in cadrul UE.
• Pe tatonarile preliminare, exista o foarte buna sansa ca Romania sa primeasca portofoliul agriculturii.

Reporter: Parlamentul European nu l-a votat pe presedintele Barroso in sesiunea din iulie ca presedinte al Comisiei, exista ideea ca nu va fi votat nici in septembrie, ci este preferat un moment ulterior referendumului din 2 octombrie din Irlanda. Credeti ca mai pot exista surprize in privinta unui nou mandat al lui Jose Manuel Barroso?

Cristian Diaconescu: Deocamdata problema cea mai dificila este legata de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Pentru ca, in legatura cu competentele presedintelui Comisiei Europene, pornind chiar de la nominalizarea acestuia, in conditiile in care Tratatul de la Lisabona intra in vigoare, PE are o capacitate mai mare de decizie, are posibilitatea de a-si spune cuvantul ceva mai pregnant. In conditiile in care ramanem pe Tratatul de la Nisa sigur ca partea executiva a Uniunii Europene si decizia politica in zona guvernamentala vor fi mai importante.

Aici apar discutiile. Exista pe zona europeana de stanga o oarecare preocupare si din momentul in care Busek (n.r. polonezul conservator Jerzy Buzek) a fost desemnat presedintele PE. Sigur, dupa doi ani, un socialist va urma sa ocupe aceasta functie, dar deocamdata si acest aspect a adaugat ceva la complexitatea intregului demers.

Din punctul de vedere al zonei executive, pentru Barroso si-au exprimat sustinerea in jur de 21-22 de state membre din 27. In ce masura acest gest politic are influenta in ceea ce priveste decizia in PE n-as putea sa va spun in acest moment, dar deocamdata, din punctul de vedere al intereselor Romaniei, am considerat necesar sa ne asociem demersului executiv. Din aceasta perspectiva vom vedea, in PE, care va fi traseul in ceea ce-l priveste pe Barroso. Grupul socialist si social-democrat din PE nu si-a depus o candidatura pentru presedintele Comisiei, vom vedea in ce masura, prin Tratatul de la Lisabona, vom avea si un presedinte al UE si un ministru de externe, care ar urma sa comaseze responsabilitatile Inaltului Reprezentant pentru politica externa si ale comisarului pentru relatii externe. Institutional, cred ca este unul dintre cele mai complicate momente din anii ’70-’80.

Reporter: A fost o vara de negocieri la nivel european…

C.D.: Categoric, categoric.

Reporter: … Romania cum sta la acest capitol, cum se situeaza in aceste negocieri, ce scenarii ia in calcul?

C.D.: Asa cum sunt discutiile in acest moment, Tratatul de la Lisabona are foarte mari sanse sa intre in vigoare. Exista un pachet de garantii pentru Irlanda, care a fost foarte atent negociat, pentru a avea in vedere si pretentiile irlandeze, dar si pentru a nu pune in discutie procesul de ratificare desfasurat deja in statele membre.

Deci plecam de la premisa ca acest Tratat va intra in vigoare. Din aceasta perspectiva, este clar ca va trebui sa vedem, din punctul de vedere al responsabilitatilor tuturor statelor membre, cum ne pozitionam referitor la presedintele UE, la noul ministru de externe al UE si in ceea ce priveste noul serviciu de actiune externa – viitorul minister de externe al UE. Acesta este aspectul legat de institutiile noi.

Pe urma ar trebui sa vedem in ce masura Romania isi gaseste o reprezentare cat se poate de substantiala in Colegiul Comisarilor, la nivelul directorilor generali, in functiile executive, la nivelul Comisiei Europene.

In luna august negocierile informale ar fi trebuit finalizate. Deci este foarte posibil ca la inceputul lui septembrie, dupa formalizarea presedintelui CE acesta sa fie in masura ca in cateva zile, o saptamana, sa prezinte lista comisarilor. Este absolut necesar sa terminam procesul de deliberare interna pentru a vedea exact portofoliul spre care ne indreptam si persoana care urmeaza sa detina acest portofoliu. Fara aceste doua nominalizari, este foarte dificil pentru mecanismul politico-diplomatic sa participe in mod serios in procesul de negociere. Procesul de negociere inseamna atragerea de aliati importanti, si anume schimb de sprijin, schimb de suport pentru alt candidat si alte tari.

Va spun ca avem mari sanse in ceea ce priveste agricultura

Reporter: La guvernare in Romania este o coalitie, ambele partide aratand clar ca fiecare vrea sa numeasca persoana care va fi comisar. Exista in acest moment discutii in coalitie pentru a evita situatia in care Barroso va cere numele candidatului Romaniei, iar noi sa nu fim capabili sa il dam si sa ratam momentul? In experienta precedenta am ratat momentul.

C.D.: Mi s-ar parea inadmisibila o astfel de situatie, o ratare din acest punct de vedere. Ar fi un gest de maxima iresponsabilitate. Va spun categoric acest lucru, pentru ca vom avea de aceasta data un comisar pentru cinci ani, sa nu uitam ca ne dorim – cum este normal, avand in vedere ponderea tarii si, de ce nu, aspiratiile noastre – sa avem un mandat de substanta, un mandat care, asa cum ar rezulta din dialogul intern, s-ar indrepta spre zona agriculturii…

Reporter: Credeti sincer ca avem vreo sansa pentru un astfel de portofoliu, pentru agricultura?

C.D.: Datoria mea este sa pun in aplicare decizia care se va lua la un moment dat. Da, cred ca avem sanse bune in legatura cu portofoliul agriculturii si va spun acest lucru nu dupa evaluarile mele personale, ci dupa rezultatul dialogului pe care il avem si cu alte state.

Reporter: Deci exista in acest moment negocierile pentru acest portofoliu?

C.D: Da, exista, exista. Din acest punct de vedere in mod clar am vorbit despre un portofoliu de substanta, am pus agricultura ca prima optiune.

Reporter: Asta inseamna ca sunt mai multe optiuni. Ati prezentat in negocieri mai multe variante?

C.D.: Nu, nu am prezentat mai multe variante, am facut tatonarile necesare pentru a vedea pe care ne putem plasa in functie si de alti candidati care ar urma sa fie desemnati ca si comisari. E un proces foarte complicat. Dar va spun ca avem mari sanse in ceea ce priveste agricultura. Este insa foarte important pentru credibilitatea demersului ca mecanismul politic din Romania sa ia o decizie formala si atunci sigur ca demersurile noastre au mult mai multa eficienta.

Persoana desemnata comisar va trebui sa fie capabila sa intre in activitate din prima zi

Reporter: Numele care a fost vehiculat in cazul obtinerii portofoliului agriculturii a fost Dacian Ciolos. Pot cele doua partide din coalitie agrea o persoana din afara lor, pentru ca Ciolos este independent?

C.D.: Aici imi permiteti sa nu ma pronunt, trebuie sa asteptam decizia. Nu am facut tatonari serioase in legatura cu o persoana anume, am fi fost oarecum neseriosi sa angajam numele unui candidat roman in conditiile in care nu exista deocamdata formalizat. Desigur, il cunosc pe domnul Ciolos si are atuurile, datele necesare pentru a functiona intr-o astfel de calitate, dar repet, nu vreau sa antamez nicio decizie in aceasta perspectiva.

Un singur lucru vreau sa va spun, persoana care va fi comisar va trebui sa fie capabila sa intre in activitate din prima zi, sa reprezinte Europa si UE pe domeniul in care functioneaza si, evident, sa aiba un orizont european bine stabilit si sa fie cunoscut la nivel european. Este foarte important sa discutam in termeni profesionisti. Sigur, nu neaparat toti candidatii din statele membre au si o anvergura europeana foarte clara, dar cu cat aceasta exista, reprezinta un avantaj. Sa nu uitam ca este foarte important ca odata ce candidatul pentru comisar european se prezinta in Parlamentul European …

Reporter: Se preconizeaza ca PE va fi foarte dur in audieri…

C.D.: Exact, audierile vor fi foarte complicate, nu o formalitate, iar pe de alta parte, dincolo de acordul tehnic asupra Comisiei, este nevoie si de o convergenta politica in PE. Grupurile politice mari trebuie sa fie convinse ca este util sa isi dea votul pentru tara care face propunerea de comisar. Este extrem de important sa facem actiuni de lobby si in PE.

Reporter: Trebuie ca persoana nominalizata de Romania trebuie sa aiba si o puternica sustinere politica? Au existat voci din partidul dvs. care au considerat ca lipsa de influenta a lui Leonard Orban in Colegiu este rezultatul independentei sale politice.

C.D.: Este util sa aiba o sustinere ferma. Dupa cum stiti, procedura de nominalizare revine Guvernului, sigur ar fi foarte util si necesar ca nominalizarea sa se realizeze repede si, dupa ce se realizeaza, sa nu incepem cunoscuta competitie interna in legatura cu vulnerabilizarea candidatului, ca si cum singurul rol pe care il avem e sa ne subliniem frustrarile.

Ar fi foarte bine ca, odata nominalizata persoana, sa ii oferim si sprijinul politic pentru a putea sa credibilizam confirmarea sa. pentru ca trebuie sa fim foarte clari ca nominalizarea in Romania nu atrage neaparat si confirmarea de catre Europa. Este o chestiune pe care noi o cam scapam din vedere, considerand ca scandalurile interne si elementele de culoare tin loc si de decizie europeana. Mai ales dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona nu cred ca trebuie sa luam lucrurile chiar atat de usor. Mai ales ca nominalizarea interna poate fi, din pacate, insotita si de un esec.

Monitorizarea pe justitie poate vulnerabiliza Romania in chestiuni fundamentale

Reporter: Comisia Europeana a mentinut in iulie monitorizarea asupra justitiei din Romania. Toate partidele politice au spus ca scopul Romaniei este ridicarea monitorizarii, pentru a nu mai fi un stat de rangul II in UE…

C.D.: Categoric.

Reporter: Ei bine, pentru cel putin un an, continuam sa fim un stat de rangul II in UE. Ingreuneaza existenta mecanismului de cooperare si verificare pe justitie negocierile diplomatice pentru un portofoliu consistent?

C.D.: Exista tentatia, la nivelul UE, a unor state membre, de a asocia acest mecanism, in mod nefiresc, dar este o realitate pe care trebuie s-o spunem, cu o serie de angajamente, proiecte, strategii pe care le are Romania in cadrul UE. S-a vrut asocierea acestui mecanism de memorandumul de imprumut cu Uniunea Europeana, s-a discutat de asocierea acestui mecanism de evaluarile si fondurile de la Uniunea Europeana, sau cu acordul Schengen. Din acest punct de vedere avem o dificultate. Nu neaparat in ceea ce priveste o anumita simbolistica politica. Sigur, e un asterisc in dreptul Romaniei cand vorbim despre un stat cu drepturi depline in UE.

Dar, si mai complicat, exista aceasta posibilitate de a vulnerabiliza pozitia Romaniei in chestiuni fundamentale, avand in vedere ca acest mecanism exista. E o situatie de fapt, cele patru benchmark-uri par a nu fi considerate de Comisia Europeana a nu fi indeplinite de Romania, oricum trebuie sa vedem ce facem in acest an si politic si institutional, pentru ca activarea clauzei expira la finalul anului 2009.

Pe de alta parte, vreau s-o spun foarte clar ca exista extrem de multe voci in UE care cer continuarea acestui mecanism. Sigur, vom face tot ce e posibil ca parcursul european al Romaniei sa nu fie afectat, iar aceasta institutie va face tot ce-i sta in putina in acest sens, pentru a genera o reactie pozitiva a UE in ce ne priveste.

Chestiunea comisarului – neclar daca a fost discutata pana acum in coalitie

Reporter: Faptul ca declaram public preferinta pentru un portofoliu, in plina perioada de negocieri la nivel european nu prejudiciaza negocierile, in sensul ca europenii prefera sa fie mai tacuti si sa obtina rezultate mai bune?

C.D.: Integral, procesul de negociere este unul informal. De regula, se duce in plan bilateral si singurul scop urmarit in aceasta perioada este sa vedem raportul intre aspiratii, dorinte si posibilitatea lor de realizare. Faptul ca ne orientam din ce in ce mai mult spre agricultura este rezultatul unui proces de consultare, nu sunt neaparat numai niste aspiratii de a avea un mandat de substanta. Cand spunem agricultura, putem spune si o serie de tari care ne sprijina pe acest domeniu. Totodata privim si modul in care se distribuie si dorintele altor state si pe acest palier agricultura pare sa fie varianta cea mai buna pentru noi.

Sigur, exista o doza de incertitudine, dar – repet- acesta nesiguranta poate fi foarte clar si direct rezolvata printr-o decizie politica formala, implicit guvernamentala, motiv pentru care, din acel moment putem spune in ce masura ne putem apropia de optiunea acestui mandat. Repet, pe tatonarile preliminare, exista o foarte buna sansa ca Romania sa primeasca acest portofoliu.

Reporter: Aceasta optiune a fost decisa in coalitie, pentru ca pare mai degraba o varianta a PDL?

C.D.: Da, a fost discutata in discutiile bilaterale pe care le-am avut cu statele europene si sigur a fost discutata si in interiorul… in planul relatiilor dintre cele doua partide, nu neaparat in …

Reporter: Citind presa ai alta impresie, faptul ca fiecare partid merge pe o varianta proprie si de aici acea ideea ca s-ar putea ca Romania sa mai aiba nevoie de timp atunci cand Barroso va cere numele.

C.D.: Avem oameni seriosi in multe partide politice, avem oameni cu anvergura internationala, cu anvergura europeana si, de asemenea, la nivel de profesionalism recunoscuti. Dar idealul este de a armoniza mandatul cu persoana. Din aceasta perspectiva, pare-se ca o persoana adecvata pentru mandatul agriculturii ar reprezenta raspunsul corect.

Reporter: Ce credeti ca va predonima in alcatuirea echipei de catre Barroso, algoritmul politic iesit in urma alegerilor europene sau specializarea membrilor echipei, mai ales in aceasta perioada de criza economica si de reprosuri care i s-au adus ca nu a fost suficient de activ in aceast context?

C.D.: In general Barroso s-a evidentiat printr-o tehnicitate anume, el nu s-a bazat foarte tare pe un aport politic. Sigur, aceasta situatie s-ar putea schimba in conditiile in care PE – un organism politic ce se bazeaza pe grupurile politice – va capata un rol mai consistent.

In aceasta perioada va fi extrem de important presedintele CE pentru ca se negociaza bugetele, se fac bugetele pana in 2014 in UE si aceasta negociere se poarta direct cu Comisia. Sigur, ca si in statele nationale, discutia se transfera in PE, dar fundamentala este aici Comisia Europeana. Profilul tehnic pe care si l-a asumat Barroso este un factor pozitiv.

Nu am simtit ca ar avea un partizanat politic in relatia cu diverse state. De altfel, sunt multe state cu guvern de stanga care si-au exprimat sprijinul pentru Barroso. Spania, de pilda.

Reporter: Si Marea Britanie.

C.D.: Da, si Marea Britanie, exact. Din aceasta perspectiva, atata vreme cat ne referim la mecanisme interne ale Comisiei, cred ca situatia va fi in regula.

Vreau ca reprezentatul roman in Comisie sa fie un comisar senior

Reporter: Ce va doriti dvs., ca ministru de externe, de la relatia cu viitorul comisar, in conditiile in care ati spus ca vremea jumatatilor de masura in relatia cu UE a trecut si cand Europa va fi confruntata cu o serie de momente decisive si complicate?

C.D.: In primul rand o anvergura europeana si o participare de substanta la luarea deciziilor. Un astfel de profil, recunoscut la nivel european, foloseste si Romaniei. Toata lumea trebuie sa inteleaga ca nu avem un alt ambasador trimis la CE, ci este vorba despre un demnitar european, capabil sa ia decizii si sa participe la elaborarea unor strategii de anvergura europeana. Ceea ce este extrem de serios si extrem de sensibil.

In al doilea rand, exista acum o discutie in ceea ce priveste separarea de responsabilitate la nivel de comisari in senior si junior, in functie de portofoliul pe care acestia il detin. As vrea ca, din toate punctele de vedere, comisarul roman sa fie incadrat in zona de senioritate, pentru ca – atata vreme cat reprezinta un pilon de decizie la nivel european – implicit si Romania isi sporeste anvergura si reprezentarea demna in UE. Din acest punct de vedere e nevoie de un om capabil de dialog, indiferent de culoarea politica, pentru ca el este un reprezentat al Europei in relatia cu grupurile politice suprastatale din UE. Dupa intrarea in vigoare a noului tratat chiar si UE va intra intr-o faza de suprastatalitate, vor fi si delegari de statalitate, chestiune ce pare sa fie uitata de multa lume. Vor fi delegari de suveranitate de la state catre institutiile europene.

Repet, un rol important in procesul decizional suprastatal european tine foarte mult de profesionalismul persoanei alese si de anvergura pe care reuseste sa si-o castige in plan european.

Reporter: Vorbeati despre dorinta ca reprezentantul Romaniei in Comisie sa se plaseze in zona de senioritate. Din discutiile mele avute la Bruxelles, pare destul de dificil ca Romania sa se situeze acolo, mai ales ca in ultimul an si jumatate a parut un copil problematic, in sensul in care inalti oficiali romani faceau anumite declaratii in tara, in timp ce ministrii mergeau si explicau partenerilor europeni faptul ca situatia nu e chiar asa, linisteau apele.

C.D.: Am inteles ce spuneti si astfel de contraste, dificultati vor mai aparea, sa fim realisti. Pe de alta parte, tocmai de aceea spun ca in conditiile in care ai reprezentari si situatia institutionala de a aborda transant si respectat de ceilalti chestiunile fundamentale ale UE, proiectele cu strategie, de anvergura, aceste mici incidente se estompeaza.

Va pot da, din fericire, cateva exemple pozitive: putina lume mai credea ca vom mai semna acordul pentru Nabucco si iata ca am reusit, desi n-a fost deloc simplu. Putini mai credeau ca UE se va implica in zonele de o oarecare sensibilitate in ceea ce priveste Romania, cum ar fi R. Moldova. Si chiar exista un scepticism afisat. Deci se poate, indiferent de ce se mai spune si cum se mai spune si cum sunt privite lucrurile, retoric, la Bucuresti. Dar este nevoie de foarte mult optimism si foarte putin narcisism.