CRIZA FRANCULUI ELVETIAN Ce prevede proiectul legii falimentului personal, sustinut la unison de PNL si PSD: Datornicii isi pot cere singuri insolventa, toate cheltuielile personale ale unui datornic insolvent vor fi verificate de un administrator judiciar, executarile silite se suspenda

Criza scumpirii francului elvetian, care afecteaza circa 70.000 de debitori, a declansat in lumea politica o cautare febrila de solutii. PNL a propus sedinta de urgenta a Parlamentului pentru votarea unui proiect de lege a insolventei persoanelor fizice, proiect initiat de 151 de parlamentari (majoritatea PSD) si sustinut public cu mare ardoare de Ana Birchall (PSD).

Proiectul, adoptat tacit de Senat, prevede ca datornicii isi pot cere singuri insolventa in anumite conditii, dar si creditorii pot cere insolventa unui debitor. Proiectul prevede si suspendarea executarilor silite, precum si faptul ca pe durata insolventei nu se mai acumuleaza dobanzi penalizatoare.

ATENTIE! Ce trebuie insa sa stie cetatenii interesati de acest proiect: odata intrat in insolventa, un datornic va raporta toate cheltuielile personale catre administratorul judiciar, care are drept de veto in privinta tranzactiilor sau a utilizarii veniturilor. Cu alte cuvinte, adio telefoane scumpe, vacante sau alte cheltuieli ce pot fi considerate inadecvate.

Ce prevede proiectul legii insolventei persoanelor fizice

Proiectul, initiat de 151 de parlamentari si sustinut foarte puternic de Ana Birchall, senator PSD, a fost depus in Parlament in iunie 2014 si a fost adoptat tacit de Senat in 9 decembrie 2014. Proiectul a intrat apoi in Camera Deputatilor, fiind trimis pentru raport la Comisia juridică si pentru aviz la Comisia pentru politică economică.

Legea se aplica persoanelor fizice cu domiciliul permanent in Romania, care nu actioneaza ca persoane fizice autorizate si nu au datorii care sa rezulte din activitati comerciale realizate in nume propriu. Legea prevede ca solutionarea cererilor de intrare in insolventa se face de catre tribunalul in a carui raza teritoriala isi are domiciliul persoana fizica care a acumulat datoria.

– Numărul persoanelor îndatorate la bănci și IFN este de aproximativ 4 milioane, ceea ce reprezintă 43% din populația activa.

– Soldul creditului neguvernamental acordat populației se cifrează la 22,8 miliarde euro, potrivit datelor BNR (iulie 2014).

– Numărul persoanelor fizice cu restanțe peste 30 de zile este de 657.757, potrivit datelor centralizate de Biroul de Credit și publicate de BNR la luna iulie 2014.

– Totalul sumelor restante de peste 30 de zile înregistrate de persoanele fizice se cifrează la 2,35 miliarde euro.

– Ponderea creditelor restructurate este de 20% din volumul creditelor acordate.

Statistici ARB

Debitorul poate depune o cerere de intrare in insolventa daca „este in incapacitate de a-si achita datoriile”. Un debitor este considerat in imposibilitate de a-si achita datoriile daca este incapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestor datorii.

Debitorul trebuie sa furnizeze urmatoarele documente si informatii catre tribunal:

– un raport al bunurilor pe care le are in proprietate, precum si veniturile disponibile, inlcusiv veniturile preconizate in viitorii 5 ani

– o lista cu bunurile mobile si imobile de peste 1000 lei instrainate in ultimii 4 ani

– declaratie pe proprie raspundere privind motivele intrarii in incapacitate de plata

– o propunere de plan pentru plata datoriilor

Cererea de insolventa poate fi depusa si de creditor daca acesta poate dovedi ca debitorul nu are capacitatea de a-si plati datoriile si numai daca valoarea datoriei depaseste 25.000 de lei.

Important: numele persoanelor fizice intrate in insolventa vor fi publice, pentru ca legea prevede publicarea deciziilor in Buletinul procedurilor de insolventa. Cu toate acestea, toate informatiile vor fi sterse din Buletin la 5 ani de la incheierea procedurilor.

Efectele declansarii insolventei:

• datornicul nu poate dispune de bunurile sale fara acordul prealabil al administratorului judiciar, cu exceptia tranzactiilor obisnuite pentru a suporta costurile de trai de baza. Si aceste tranzactii trebuie insa anuntate in scris, trimestrial, catre administratorul judiciar. Cu alte cuvinte, un datornic intrat in insolventa nu-si va putea vinde masina sau televizorul fara acordul administratorului judiciar; chiar si in cazul platii facturilor de utilitati sau al cumparaturilor de zi cu zi trebuie sa le raporteze trimestrial.

• toate procedurile de executare silita a datornicului se suspenda pe durata insolventei

• pe durata insolventei nu se vor acumula dobanzi penalizatoare privind creantele

• toate actele unilaterale ale datornicului referitoare la bunurile lui, inclusiv procurile, nu vor mai produce efecte

• datornicul trebuie sa se conformeze instructiunilor administratorului judiciar cu privire la activele supuse procedurii de insolventa

Ce se intimpla cu planul propus de datornic:

• administratorul judiciar face lista de creante, lista de bunuri si venituri, apoi in decurs de maxim trei luni decide planul pentru plata datoriilor. Instanta fie aproba planul (propus de datornic sau de creditor, in functie de cine a depus cererea de intrare in insolventa), fie – daca planul nu corespunde sau daca datornicul nu a propus un plan, decide lichidarea activelor datornicului.

Ce trebuie sa contina planul de plata a datoriilor:

• fiecare creditor chirografar (creditori care nu au o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au împotriva debitorului – ipotecă, gaj, privilegiu- , ci numai un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor) trebuie sa primeasca o sompensare de minimum 40% din valoarea nominala a datoriei

• fiecare creditor garantat trebuie sa primeasca cel putin suma probabil a fi primita din vanzarea bunurilor ipotecate/gajate, calcul facut „pe baza valorii de piata a bunului cu care creditorul a garantat creditul

• planul de rambursare a datoriilor poate sa prevada vanzarea anumitor bunuri ale datorniclui si distribuirea banilor astfe obtinuti catre creditori.

Ce obligatii are un datornic, odata intrat in insolventa:

• sa utilizeze  veniturile in concordanta cu planul aprobat, „sa se abtina de la orice tranzactii sau comportamente care ar conduce la esecul planului”. Cu alte cuvinte, e putin probabil ca un datornic intrat in insolventa sa mai primeasca de la administratorul judiciar permisiunea sa-si schimbe telefonul cu unul de ultima generatie sau sa plece intr-o vacanta costisitoare.

• se desfasoare activitati „generatoare de venituri” si, daca e somer, sa nu refuze ofertele de munca

• sa-i dea administratorului judiciar sumele obtinute din mosteniri, donatii sau drept compensare pentru daune

• sa-l informeze pe administratorul judiciar daca-si schimba domiciliul sau serviciul

• sa transmita instantei de insolventa si administratorului judiciar o prezentare generala a veniturilor la fiecare 6 luni

Daca planul agreat de rambursare a datoriilor nu este respectat, atunci instanta poate decide lichidarea bunurilor datornicului. Important: toate donatiile sau tranzactiile cu titlu gratuit facute de datornic cu 3 ani inainte de inceperea procedurii de insolventa vor fi desfiintate odata cu inceperea procesului de lichidare, si beneficiarii acelor tranzactii trebuie sa predea bunurile. Cu alte cuvinte, daca un datornic vrea sa scape de lichidarea masinii sale si o doneaza unei rude, donatia va fi desfiintata, iar masina – vanduta pentru a fi platita datoria.

Datornicul intrat in insolventa nu va mai putea sa fie actionar unic al unui SRL timp de 5 ani de la iesirea din insolventa.

Proiectul prevede si sanctiuni cu inchisoarea pentru datornicii care dau informatii false instantei sau administratorului judiciar.

Vulnerabilitatile gasite de Guvern

Proiectul a primit aviz favorabil cu observatii de la Consiliul Legislativ, iar de la Guvern a primit un punct de vedere favorabil, dar „cu rezerva insusirii” unei lungi liste de observatii.

Printre acestea se numara si angajamentul autoritatilor romane fata de FMI „de a evita adoptarea unor initiative legislative care ar putea afecta stabilitatea financiara”. Numai ca acordul Romaniei cu troica FMI-CE-BM expira in acest an, iar Guvernul a dat numeroase semnale ca nu isi doreste un nou acord.

O alta observatie a Guvernului se refera la instanta care judeca cererea de intrare in insolventa: proiectul de lege prevede ca e vorba de tribunal, Executivul sugereaza judecatoria.

De asemenea, Executivul reclama lipsa indicatorilor cuatificabili care sa-i permita judecatorului sa evalueze faptul ca incapacitatea de plata este reala. Cu alte cuvinte, Guvernul arata ca proiectul de lege nu prevede un filtru in calea eventualelor incercari de frauda din partea datornicilor care vor sa scape fara a mai plati datoriilor si invoca o falsa imposibilitate de a-si plati creditele.

Asociatia Romana a Bancilor: Pot exista abuzuri ale unor datornici

Asociatia Romana a Bancilor s-a impotrivit de-a lungul timpului oricarei propuneri legislative prin care se poate declansa insolventa persoanelor fizice. In ultimii ani insa, sub presiunea cresterii numarului de debitori aflati in reala dificultate, ARB a dat semnale ca este de acord cu o astfel de lege, dar cere – printr-o postare pe site-ul oficial al asociatiei, rezolvarea unor probleme-cheie:

• ARB consideră că se impune clarificarea situațiilor în care debitorul poate formula cererea de intrare în insolvența, pentru a evita eventualele abuzuri ale unor debitori de a se prevala de noua lege în detrimentul creditorilor săi.
• Comunitatea bancară propune introducerea de norme pentru asigurarea transparenţei pe fiecare etapă a procedurii insolvenţei şi informarea eficientă a tuturor părţilor interesate, avand ca model, atât norme corespondente din alte jurisdicţii europene, cat şi normele echivalente din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
• Considerăm necesară clarificarea rolului administratorului judiciar, profesionist în insolvenţă, pentru asigurarea corectitudini procedurii (notificarea creditorilor şi înregistrarea creanţelor, constatarea patrimoniului debitorului, acţiuni în anularea actelor frauduloase ale debitorului, etc).
• Asociația Română a Băncilor consideră necesară ajustarea prevederilor privind planul de rambursare, pentru a asigura un tratament echitabil pentru creditorii garantaţi faţă de alte categorii de creditori.

Si Tomas Spurny, seful BCR, cere un echilibru real intre creditori si datornici: „E drept, Romania si-a luat un angajament in fata FMI de a nu promova un asemenea proiect al insolventei personale. Pe de alta parte cred sincer ca acest proiect este in interesul public, insa e nevoie si de un sistem care sa creeze o simetrie intre debitori si creditori”.

Ce spun profesionistii insolventei

Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator Casa de Insolventa Transilvania (CITR), a aratat pentru AvocatNet.ro cateva puncte slabe ale proiectului de lege: „Insolventa persoanei fizice pare a reprezenta un avantaj legislativ pentru cel care intra sub protectia ei, datorita suspendarii executarilor silite asupra bunurilor acestuia si suspendarii acumularii de datorii. Acest proiect legislativ este insa insuficient dezvoltat, si risca sa cauzeze dificultati partilor implicate in procedura. Practic, deschiderea procedurii poate fi solicitata de datornicul care simte ca nu mai face fata cheltuielilor. Proiectul de lege face diferenta intre cererea introdusa de catre debitor si cea introdusa de catre creditor. Astfel, un creditor trebuie sa demonstreze ca o persoana nu poate plati in momentul scadentei o suma de minim 25.000 lei. Debitorul, pe de alta parte, trebuie doar sa fie incapabil de a-si plati doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decursul a 30 de zile de la data scadentei. Din lejeritatea conditiilor si formularea defectuoasa in cazul debitorilor, se pot naste abuzuri mari”, ne-a precizat specialistul CITR.

Pe de alta parte, avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru Q Magazine ca o astfel de lege este necesara. Piprea este initatorul unui proiect similar in 2009, proiect asumat de senatorul PDL Iulian Urban si care a fost trantit la Senat chiar de coalitia de guvernare din care PDL facea parte: „Aveam nevoie de legea falimentului personal din 2010. S-a ridicat la nivel maxim interesul politicienilor pentru legea aceasta după ce au semnat cu FMI în trei rânduri scrisori de intenţie în care se obligă să nu permită acestui proiect de lege să devină lege? Sunt destui clienţi pe care-i reprezint și care se află în situaţia de debitori neperformanţi. Vorbim de clienţi de bănci care nu-și pot plăti datoriile chiar dacă ar vrea. Vorbim de un număr oficial de 800.000 de persoane, așa cum este la Biroul de Credit, dar eu cred că numărul este cu mult mai mare, pentru că vreo 200.000 de persoane sunt în tot felul de prelungiri din acestea care se acordă o dată la șase luni și se tot rostogolesc, în așa fel încât să se evite crearea de provizioane”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, pentru Q Magazine.

Idei in favoarea acestei legi a exprimat in nenumarate randuri si Florin Citu, fost bancher central si economist sef al unei banci locale.

Dan Popa: Patru vulnerabilitati ale acestui proiect

Jurnalistul HotNews.ro Dan Popa a identificat patru vulnerabilitati ale proiectului Birchall:

• 1. Nu face nicio referire la ANAF. Poti sa iti declari insolventa si in fata Fiscului? Dar a IFN-urilor, sau a altor furnizori de servicii (gen Telekom, Vodafone, Orange, Enel samd)?

• 2. Lasa o portita pentru abuzuri care pot deveni o regula. De pilda, cetateanul A face un contract fictiv de imprumut cu cetateanul B (prieten al lui A) pentru 25.000 lei, cat e limita prevazuta in proiect , dupa care B se declara in insolventa „pe persoana fizica” si nu mai plateste nimanui, nimic. Nu poate dat nici afara din casa, ca asa spune legea. Nimeni nu reglementeaza asemenea posibile abuzuri.

• 3. Nu exista un studiu de impact economic.
• 4. Nu exista inca personal specializat pentru „rolul” de administrator judiciar in asemenea cazuri