Cronica de film: „Hancock”, iarasi Will Smith de Ziua Independentei

Will Smith e ciocolata pe care Hollywoodul o arunca natiei americane de 4 iulie. Dupa „Ziua Independentei”, blockbuster care a avut premiera pe 4 iulie 1996 (si care era un onest film de actiune; oferea exact ce promitea), in acest an Smith e oferit pe tava in „Hancock”. Filmul intra tot pe 4 iulie si in Romania.

Dar acum, Will Smith e un adevarat supererou, de genul celor care ridica trenurile cu degetul mic, se deplaseaza prin aer cu viteza supersonicului si nu pot fi ucisi. (L-ar bate lejer pe Batman.). Filmul incepe, de altfel, extrem de bine, pentru ca supereroul lui Will Smith e de fapt un antierou, cam sastisit de oamenii din Los Angeles.

Acestia il boscorodesc pentru ca distruge zgarie-norii si strica asfaltul la aterizare, iar el le vorbeste urat, tragandu-si caciula peste ochelarii de soare si trosnindu-i cu damful de bautura.

„Nu va e de-ajuns ca va salvez?” Privirea rautacioasa (capatata probabil de la Jada Pinkett-Smith) a eroului obosit sa tot salveze lumea nerecunoscatoare (pentru ca nu e un superou curat si pur ca Superman) incepe sa se topeasca in momentul aparitiei unui specialist in PR (Jason Bateman, intr-un rol pe masura resurselor sale), care, dupa ce e salvat de Hancock, se ofera sa-i refaca imaginea publica. In ciuda scepticismului sotiei sale, Mary (Charlize Theron), care nu-l place pe Hancock. Vom intelege mai tarziu de ce.

Cand procurorii decid ca supereroul are prea multe plangeri pentru a nu fi bagat putin la racoare (desi, culmea, nimeni nu-si pune problema ca, la cat de puternic e, pur si simplu nu poate fi controlat), ideea noului sau prieten apare ca unica salvare. Va intra la puscarie, se va supune plictisitoarelor sedinte de management al furiei si va astepta ca politia sa-i ceara ajutorul.

Apoi va iesi in lume, ras, cu un costum ca lumea (costum de supererou, din latex), le va spune politistilor „ati facut o treaba buna” (ca sa fie popular), iar oamenii vor incepe brusc sa-l iubeasca. Ceea ce se si intampla.

Numai ca scenaristii schimba macazul cat ai spune „Smith”, si angrenajul mai functioneaza o scurta perioada dupa care o ia prin balarii, facandu-te sa te intrebi ce rost avea sa te complici cu o noua intriga cand ce aveai era foarte bun.

Poate faptul ca Charlize Theron nu putea juca o simpla sotie, cine stie. Ca sa nu stricam surpriza, nu spunem mai mult, dar repetam dezamagirea de a vedea cum filmul vireaza spre o confruntare a titanilor care arunca in aer comedia de actiune pura. Presa americana nu e nici ea foarte entuziasta. Site-ul cnn.com, intr-o cronica pe care o consacra azi filmului lui Peter Berg, conchide: „Un superou poate depasi multe obstacole, nu si un film care iese de pe sine.”

„Hancock” e lansat in Statele Unite fara o concurenta serioasa si are toate sansele sa faca public. Chiar daca spectatorii afla din vreme ca filmul se rupe la mijloc si deraiaza, tot se vor duce sa-l vada. Topurile se alcatuiesc in functie de numarul de bilete vandute, nu in functie de ce cred oamenii la iesirea din sala sau in functie de cei care au iesit dupa 20 de minute.

Iar scenariile sunt o problema pentru filmele marilor case de productie americane. De pilda, celalalt film cu Will Smith pe care l-am vazut in acest an, „I Am Legend”/ „Legenda vie”, avea o prima parte absolut OK – un fel de „Robinson Crusoe” post-apocaliptic, intr-un New York complet pustiu -, dar se rasufla in partea a doua, o data cu aparitia monstrilor. N-ar strica sa faca si spectatorii cate o greva din cand in cand.

Urmareste trailerul „Hancock” aici.