Cât de performantă e Bursa de la București? Un rezumat în 7 puncte și câteva grafice

Orice bursă de valori se mândrește cu listările noi de companii. Se mândrește cu noi afaceri care ajung suficient de puternice și de valoroase pentru a intra în panoplia valorilor bursei. Când ne uităm la bursă, ca investitori, ne uităm nu doar la capitalizare, la volatilitate sau la sectoarele și numărul de companii listate pe piață.

Ne uităm și la istoricul și experiența în a promova noi listări pe bursă prin plasament privat (titlurile sunt vândute direct investitorilor individuali sau strategici) dar mai ales prin IPO.

Bursa din România este una mică și sub potențial. Oarecum decuplată de dinamica PIB cu care ne-am obișnuit de ceva ani. Bursa reprezintă concurentul direct al sistemului bancar, mai ales când vine vorba de capital pe termen lung, capital pentru investiții. Dezvoltarea României trebuie să fie mai degrabă conectată la bursă, capitalul intermediat de aceasta având caracteristici substanțial diferite de depozitele bancare gestionate de bănci.

Figura 1: Evoluția listărilor noi de titluri pe BVC din România (valoric, milioane EUR)

Sursa: Bursa de Valori din București, 2024

Din analiza evoluției listărilor noi pe bursa din România pentru perioada 2010 -2023 (Figura 1) observăm următoarele lucruri:

• Cea mai mare valoare a IPO-urilor din România s-a întâmplat în anul 2023 și a avut în prim plan un singur IPO (Hidroelectrica). Anul 2023 deține mai mult de jumătate din valoarea tuturor listărilor noi pe bursă din perioada 2010 – 2023 (55,16% din total listări);

• Cea mai mare parte a listărilor noi pe bursa din România s-a produs prin ofertă publică inițială IPO (97,7%) și mai puțin prin plasament privat (2,3%).

• Au fost ani în care nu a avut loc nicio listare nouă pe bursa de valori (4 ani din cei analizați), ani în care am avut doar listări prin plasament privat și ani în care am avut doar listări prin IPO;

• Valoarea listărilor subscrise prin IPO este semnificativ mai mare decât cea subscrisă prin plasament privat;

• Sectoarele dominante în IPO-urile din România sunt: energie regenerabilă, energie, imobiliare, tehnologie, logistică, servicii financiare, agricultură și medical.

• Mai puțin de jumătate din IPO-uri au listat procente din totalul de acțiuni mai mari de 30% (doar 6 din 15 IPO-uri au avut procente mai mari, cel mai mare procent fiind de 51,2% din totalul acțiunilor și doar 2 IPO-uri având procente mai mari de 50%).

• Nu putem vorbi de un lider pe piața locală în ceea ce privește numărul de IPO-uri de succes coordonate (oricum numărul IPO-urilor rămâne relativ mic).

Figura 2: Evoluția listărilor noi de titluri pe BVC din România (număr de listări noi)

Sursa: Bursa de Valori din București, 2024

În perioada 2010 – 2023 au avut loc 48 de listări noi de companii pe Bursa de Valori de la București dintre care 15 IPO-uri (pe piața principală) și 33 de listări prin plasament privat. Cel mai mare număr de listări noi a avut loc în anul 2021, practic jumătate din listările noi din perioada analizată s-au întâmplat în acel an. Valoarea medie a listărilor prin IPO a fost de circa 223 milioane Euro / listare în timp ce valoarea medie a listărilor prin plasament privat a fost de 2 milioane Euro / listare.

Din păcate, dacă ne raportăm însă la nivelul IPO-urilor de pe piața Europeană, valorile sunt încă departe de așteptări pentru ce ar trebui să însemne o piață dezvoltată, de nivelul OCDE sau MSCI. De exemplu, în 2021 (anul cu numărul maxim de listări) ponderea listărilor noi prin IPO în total IPO-uri la nivelul UE a fost de doar 0,25% (valoric) și în 2022 de doar 0.03% (Figura 3).

Figura 3: Evoluția listărilor prin IPO în Uniunea Europeană (valoarea listărilor, miliarde EUR)

Sursa: STATISTA, 2024

Asta chiar dacă din punct de vedere al numărului de IPO-uri am stat ceva mai bine (Figura 4): în 2021 având 0,71% din numărul total de IPO-uri de la nivel european și în 2022 de 1,96 IPO-uri.

Figura 4: Evoluția listărilor prin IPO în Uniunea Europeană (număr de listări)

Sursa: STATISTA, 2024

Deși am anunțat recorduri istorice la BVB pe începutul acestui an (accesează link) atât în privința capitalizării companiilor listate, valoarea indicelui compozit BET sau volumul mediu de tranzacții, este evident că România trebuie să își regăsească ritmul atunci când vine vorba de listări noi, mai ales cele prin ofertă publică, fiind cele mai consistente ca volum și număr de investitori implicați. La orizont, pentru 2024 au fost deja anunțate câteva astfel de listări interesante prin IPO: compania Fort, parte din grupului de IT Bittnet (BNET) și Glissando Garden Center, parte a grupului Glissando cu activități în sectorul agro-alimentar (accesează link) pe AeRO. Ne-a atras atenția la început de an ROCA Industry, primul holding românesc de materiale de construcții, deținut majoritar de ROCA Investments, care s-a listat pe piața principală de la BVB, după doar doi ani de la listarea pe AeRO (accesează link).

Sunt pași importanți, chiar dacă firavi, care ar trebui continuați și de alte listări și de alte companii care să vină să dea consistență bursei de la București. IPO-urile și listările noi atrag investitorii individuali și instituționali și oferă oportunități importante de finanțare pe termen lung care să fie transformate apoi de emitenți în proiecte de investiții generatoare de valoare adăugată și de dezvoltare economică. Cazul Hidroelectrica ar trebui să fie urmat și de alte companii similare (nu doar din energie), privatizările și listările companiilor de stat prin bursă sporind atractivitatea acesteia, nu doar capitalizarea ei. Mai mult, proiecte de infrastructură mari pot fi dezvoltate prin parteneriat public-privat în care bursa de valori să capete un rol mai mare: inițial proiectul poate porni cu un număr mic de investitori importanți (între care să regăsim și statul și instituții financiare internaționale), urmând ca retragerea acestora să se facă după o perioadă de recuperare a investiției agreată inițial prin listarea pe bursă a acestui proiect. Un bun exemplu în acest sens ar putea fi sistemul de irigații din sudul țării care ar putea fi dezvoltat inclusiv în combinație cu o soluție de energie verde pentru acesta (energie solară și / sau eoliană).