Câte blocuri au reabilitat primăriile de sector în 2022 / Bucureștiul gri vs Bucureștiul țipător – se poate face reabilitarea blocurilor și altfel?

Primăriile de sector din București au reabilitat anul trecut aproximativ 300 de blocuri, potrivit informațiilor transmise la solicitarea HotNews.ro, iar valoarea investiției a fost de aproape 1 miliard de lei. Cele mai multe blocuri – 106 – au fost reabilitate în Sectorul 2 , urmat de Sectorul 3 – 64 și de Sectorul 1 – 60. Dincolo de eficientizarea energetică și scăderea facurilor la încălzire cu până la 30%, reabilitarea termică este șansa acestui oraș ca ponositele cartiere de blocuri comuniste să capete o nouă față. Culorile țipătoare sunt însă soluția să scăpăm de griul din oraș sau reabilitarea termică se poate face și altfel?

Am vorbit cu arhitectul Ștefan Ghenciulescu, și da, soluții sunt, un bloc de locuințe sociale din Bordeaux, Franța, reabilitat și extins, câștigând în 2019 chiar prestigiosul premiu pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe.

Blocuri reabilitate termic pe Șoseaua Pantelimon din Sectorul 2

Câte blocuri au reabilitat termic primăriile de sector în 2022

• Sectorul 1

În 2022, Primăria Sectorului 1 a reabilitat termic 60 de blocuri, alte 40 de imobile fiind în diverse stadii de execuție la finalul anului, iar lucrările vor continua anul acesta. Pentru cele 60 de blocuri finalizate, proiectarea, execuția și dirigenția de șantier au costat aproximativ 77 de milioane de lei, potrivit datelor transmise de instituție la solicitarea HotNews.ro.

Sectorul 1 este și cel mai avansat în ceea ce privește reabilitarea. Primăria mai are de reabilitat doar 96 de blocuri, spune primarul Clotilde Armand.

„Mai avem 96 de blocuri care pot fi incluse în acest program și terminăm de reabilitat termic toate blocurile din Sectorul 1.

Finalizarea acestui program este cu atât mai importantă în contextul actual când traversăm cea mai amplă criză energetică din istorie.

În acest context, mi se pare esențial să venim cu măsuri concrete la problemele fără precedent cu care ne confruntăm în acest domeniu”, scria Clotilde Armand pe Facebook în octombrie 2022.

• Sectorul 2

În 2022, Primăria Sectorului 2 a reabilitat termic 106 blocuri, alte 70 fiind în diverse stadii de excuție la finalul anului, potrivit datelor furnizate de primarul Radu Mihaiu la solicitarea HotNews.ro. Lucrările la acestea vor fi continuate în 2023. Bugetul alocat de instituție pentru reabilitare termică, în 2022, a fost de aproximativ 300 de milioane lei.

În 2023 vor fi reabilitate cele 70 de blocuri neterminate în 2022 și vor începe 57 de șantiere noi, 25 fiind finanțate prin PNRR, promite primarul. În total, în 2023 s-au alocat pentru reabilitare termică aproximativ 250 milioane lei.

• Sectorul 3

În 2022, Primăria Sectorului 3 a reabilitat termic 64 de blocuri, iar bugetul alocat a fost de 173.190.984,26 de lei, potrivit datelor transmise de instituție la solicitarea HotNews.ro. La finalul anului 2022, Primăria Sectorului 3 nu mai avea niciun șantier de reabilitare termică deschis.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, scria la începutul acestui an pe Facebook că Sectorul 3 este campion la reabilitare, iar în ultimii 8 ani s-au reabilitat mai multe blocuri decât în toată țara, adunat.

• „Rămânem focusați pe acest program. S-a finalizat exercițiul finaciar, nu mai avem șantiere deschise, așteptăm noul exercițiu să depunem proiecte și sperăm ca spre finalul anului să ne reapucăm de treabă. În ultimii ani am reabilitat numai pe fonduri europene”, susținea Negoiță.

• „Suntem la 75%, mai sunt 656 de blocuri cu documentația întocmită, peste 500 au și autorizația de construire emisă, avem și acord-cadru de execuție, cum obținem finanțarea din fonduri europene, ne apucăm de treabă”, explică Marius Popescu, șef serviciu Investiții în cadrul Primăriei Sector 3.

• Sectorul 4

În 2022, Primăria Sectorului 4 a reabilitat termic 15 blocuri din zona Melinești. Lucrările de reabilitare termică au făcut parte din regenerarea acestei zone, potrivit datelor transmise de instituție la solicitarea HotNews.ro.

• „Pe lângă aceste lucrări de eficientizare energetică a imobilelor, în zona Melinești au fost realizate o serie de lucrări de modernizare și regenerare urbană, constând în: branșarea blocurilor la rețeaua de alimentare cu gaze, refacerea străzilor, amenajarea de noi locuri de parcare, de spații verzi și locuri de joacă, modernizarea rețelei de iluminat stradal și montarea de camere de supraveghere”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Sectorului 4 la solicitarea HotNews.ro.

Tot anul trecut au început lucrările de reabilitare termică pentru alte 20 de blocuri din totalul celor 201 de astfel de imobile care vor fi reabilitate prin PNRR. ”De la începutul anului în curs și până în acest moment, în Sectorul 4 au fost montate schele și au început lucrările de anvelopare termică la 90 de blocuri din totalul celor 201 mai sus menționate”, se arată în răspunsul transmis de instituție.

• Sectorul 5

În 2022, Primăria Sectorului 5 a reabilitat termic 15 blocuri, valoarea lucrărilor fiind de 72,396,019.23 lei (TVA inclus). La finalul anului se mai aflau în lucru alte 35 de blocuri, ne-a comunicat Primăria Sectorului 5. Acestea vor fi finalizate și recepționate anul acesta, valoarea lucrărilor fiind de circa 130 milioane lei, TVA inclus.

• „În contextul problemei termiei în tot Bucureştiul, Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti are ca prioritate reabilitarea termică a blocurilor de locuit.
• Acest lucru se va traduce, automat, în creşterea eficienței energetice, reducerea poluării, dar şi în diminuarea prețurilor la facturile plătite de locuitorii Sectorului 5”, a transmis Primăria Sectorului 5.

• Sectorul 6

În 2022, Primăria Sectorului 6 a reabilitat termic 37 de blocuri, valoarea lucrărilor fiind de 172.329.907,07 lei, cu TVA. La finalul anului 2022 mai erau în lucru încă 24 de imobile.

• „Pentru 9 imobile (valoare: 38.187.155,85 lei, cu TVA), lucrările au început în aprilie 2022 și vor fi finalizate în aprilie 2023, iar pentru alte 15 imobile (valoare: 60.105.823,94 lei, cu TVA), lucrările au început în această toamnă și se vor finaliza în septembrie – octombrie 2023”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Sectorului 6 la solicitarea HotNews.ro.

În bugetul pe 2023, pentru reabilitarea termică a blocurilor s-au alocat 216 milioane de lei.

Ce înseamnă reabilitarea termică și ce probleme sunt

Despre utilitatea reabilitării termice a blocurilor, aproape toată lumea este de acord că este un lucru bun.

Reduce costurile la întreținere, dar și presiunea pe sistemul de termoficare, deoarece apa poate fi livrată la temperaturi mai mici, explică primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Reabilitare presupune, în linii mari, montarea de polistiren pe fațadă, schimbarea tâmplăriei, închiderea balcoanelor, hidroizolarea terasei și a subsolului.

În mod clar, primăriile ar putea să facă reabilitarea în mod mai complex, de exemplu să se intervină și pe instalații, sau pe structură, spune arhitectul Ștefan Ghenciulescu, însă asta ar însemna un deranj mai mare pentru locatari, costuri mai mari și o durată mai mare de timp.

• „Este vorba despre reabilitarea integrată, fiindcă toate aceste clădiri au probleme care țin și de instalații, și de structură, și reabilitarea termică ar trebui să ia în considerare toate aceste lucruri. Deci nu doar să pui izolație pe fațadă și să schimbi ferestrele. Ci să te uiți la structură, la instalații șamd.
• Problema este că din punct de vedere politic și economic e mult mai simplu să faci doar câteva operațiuni, să lucrezi doar la exterior, cu mai puțini bani, să ai rezultate rapide, decât să faci un proiect complex, mai scump, care durează mai mult, trebuie mutați oamenii din clădire.
• Așa cum se petrece și pe domeniul public, e mai ușor să faci locuri de joacă, să pui bănci și coșuri de gunoi decât să repari sistemul de termoficare. Obții rezultate vizibile, imediat. Nu trebuie să aștepți nu știu câți ani, oamenii sunt fericiți și te votează, treaba merge”, a explicat arhitectul Ștefan Ghenciulescu.

În plus, închiderea balcoanelor la grămadă poate genera probleme la apartamentele unde bate mult soarele.

Primarul Sectorului 2 spune că programul de reabilitare prevede doar aceste lucrări, iar toate imobilele sunt expertizate înainte de lucrări, iar cele cu risc seismic nu se reabilitează, ci intră pe programul de consolidare.

• „Termoizolăm fațada, schimbăm tâmplăria, facem hidroizolație pe terasă și la subsol. Orice clădire pentru care se cheltuiesc bani publici trebuie să aibă expertiză de risc seismic.
• Nu putem reabilita termic clădiri cu risc seismic I sau II fără să fie consolidate. Avem probleme, fiindcă unele s-au înscris în programul de reabilitare termică, a ieșit expertiza cu risc seismic II și nu putem să le reabilităm până nu se consolidează”, a explicat Mihaiu.

Chiar și așa, partea birocratică este foarte complicată.

• „Este nevoie și de autorizație de construire, DALI, sunt mulți pași și complicați. Trebuie făcut în primul rând un DALI pentru fiecare bloc în parte și indicatorii tehnico-economici de la DALI trebuie aprobați atât în adunarea generală, cât și în ședință de Consiliu local, similar și la proiectul tehnic.
• Asta face procedura birocratică destul de lungă. Dacă totul merge uns și sunt și bani, blocul nu poate să fie reabilitat mai repede de 2 ani din momentul în care începe procesul. Fiindcă avem achiziții pentru elaborarea DALI-urilor, timpul de execuție al DALI-ului, votul pe indicatorii tehnico-economici, apoi povestea se repetă pt proiectul tehnic”, spune primarul Sectorului 2.

În plus, mai este problema că, în cazul în care se face deranj în casă, de exemplu pentru schimbarea țevilor, oamenii nu ar mai fi de acord atât de ușor.

Bucureștiul gri versus Bucureștiul țipător

La reabilitarea termică, mărul discordiei este însă aspectul blocurilor. O parte dintre primari și cetățeni preferă blocurile mai colorate, alții spun că sunt țipătoare.

Anumite asociații de locatari sunt implicate în procesul de alegere a culorilor, altele nu, deoarece nu doresc sau nu sunt întrebate – reabilitarea termică fiind plătită din fonduri europene sau din bani de la bugetul local, se consideră că locatarii nu au niciun cuvânt de spus.

În Sectorul 2, de exemplu, asociațiile de locatari pot să aleagă culorile, însă paletarul este unul restrâns.

• „Nu vrem ca fiecare să își facă în culori țipătoare fațada și să nu aibă legătură niciun bloc cu altul pentru că unora la place rozul, iar altora negrul și trebuie să existe un regulament, o serie de culori din care pot să aleagă.
• Acest paletar există, iar asociațiile de proprietari aleg, dacă decid să se implice. Acest regulament nu a fost trecut prin Consiliul Local, însă la un moment dat au stat la masă cei de la Urbanism și au decis culorile. Nu eu am decis, eu nu sunt un om care pot face asta, dar au stat acești oameni și au stabilit ce culori să fie.
• Chiar încurajez asociațiile de proprietari să se implice și la faza de proiect, de citit proiectul tehnic, fiindcă ele au acest drept, să-l citească și să vină cu observații, dacă au. Nu s-a întâmplat până acum și eu le-am cerut asta și unele ne-au cerut proiectul tehnic să-l vadă (…) Evident că reabilitarea termică schimbă fața orașului. Un bloc reabilitat arată semnificativ mai bine decât unul vechi și îngrijit”, a mai susținut primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.

Nici în Sectorul 6 nu se acceptă culorile țipătoare, dar asociațiile de proprietari nu pot alege.

„Noi mergem pe culori naturale, avem o temă de proiectare. Nu trebuie să țipe blocul la tine. Folosim bej, maro, verde”, a explicat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Blocuri reabilitate termic în Sectorul 6

Blocuri nereabilitate în Sectorul 6, pe bd. Drumul Taberei

În Sectorul 4, pe lângă blocurile colorate neutru, au apărut și câteva imobile care au stârnit controverse, primarul Daniel Băluță fiind acuzat că a folosit culori psihedelice. Un exemplu este blocul de vizavi de Orășelul Copiilor, pe bulevardul Brâncoveanu.

Bloc reabilitat termic și pictat în intersecția de la Brâncoveanu / Foto: Primăria Sector 4

De ce reabilitarea termică se rezumă pe partea estetică doar la vopsit blocul în diverse culori și de unde apar colorile deranjante, când apar? Explică arhitectul Ștefan Ghenciulescu:

• „Cred că aceste culori sunt de fapt la alegerea primarilor, pentru a obține efectul pe care și-l doresc. În niciun caz nu există un studiu arhitectural serios, spun asta cu toată responsabilitatea.
• Cred că de obicei sunt arhitecți înscriși în acest proces, dar eu nu cred că există niciun fel de input arhitectural real și asta este o problemă. Este o catastrofă, fiindcă ceva luat strict drept o problemă tehnică, ca și cum ar fi o reparație, de fapt nu este o reparație, este o intervenție arhitecturală, dar care este tratată ca și cum nu ar fi, ca și cum ai schimba o clanță la ușă”.

El spune că din punct de vedere estetic reabilitarea termică a blocurilor este o reducere la cel mai mic numitor posibil, ca treaba să meargă repede. Adică se pune polistirenul pe fațadă, apoi se dă o vopsea și cam atât:

• „Ideea este ca reabilitarea să fie făcută repede și ieftin. Este ceva foarte ciudat pentru că asociațiilor de proprietari li se fac aceste reabilitări termice, dar ei nu pot să își aleagă constructorul și să întrebe ce se întâmplă de fapt, fiindcă finanțează primăria.
• Ei primesc ca un fel de cadou și calul de dar nu mai ai voie să-l cauți la dinți. Și atunci evident că și constructorii și toată lumea angrenată în acest proces are interes ca lucrurile să meargă cât mai repede și eficient.
• Iar dacă tu începi să te ocupi de arhitectura blocului, de materiale, de cum faci pervazul, de toate lucrurile acestea care sunt complicate, nu câștigi la fel de mult, nu merge treaba la fel de repede. Plus că este un gen de arhitectură care nu interesează aproape pe nimeni”.

În multe situații, în procesul de reabilitare termică, acolo unde blocurile aveau o fațadă interesantă sau chiar o arhitectură superbă, dacă vorbim de interbelic, aceasta este distrusă. Un exemplu sunt blocurile de la Sala Palatului sau de pe bulevardul Chișinău. Ca să nu mai vorbim de arhitectura din anii ’20-’30, din centrul orașului.

• „ Mulți vorbesc despre blocurile comuniste gri, dar ele erau foarte diferite. Unele erau îngrozitoare și acolo faptul că li se dă o față nouă, chiar fără implicații arhitecturale, e bine, fiindcă nu poate să fie mai rău, dar multe dintre ele nu erau așa. Culmea, vorbim de uniformitatea din perioada socialistă, dar de fapt acum, spoindu-le pe toate la fel și făcând același lucru, cu exact aceleași finisaje, cu exact aceleași ferestre, cu exact aceeași închidere de balcoane, ajungi de fapt la o uniformitate mai mare decât era cea inițială.
• Totul arată la fel și o întreagă perioadă care a avut probleme enorme, dar care a avut și unele realizări arhitecturale, se duce… De exemplu, la blocurile din anii ’50-’60, cu cărămidă aparentă, e o mare prostie să le acoperi. Nu mai vorbim despre reabilitarea imobilelor din anii ’20-’30, care au o arhitectură extrem de valoroasă, dar nu sunt clasate, și sunt distruse”, a mai explicat arhitectul.

Bloc de pe bd. Chișinău din Sectorul 2, cu inserții de cărămidă pe fațadă, înainte și după reabilitare / Foto: Google Maps

Bloc interbelic polistirenizat în Vatra Luminoasă, Sectorul 2 / Foto: Ștefan Tuchilă/e-zeppelin.ro

Unele sectoare pun condiții pentru a proteja arhitectura valoroasă, altele nu. De exemplu, Primăria Sectorului 2 nu mai folosește polistirenul în zonele protejate, spune Radu Mihaiu.

• „În zonele protejate, ies mai greu autorizațiile de construire și a fost nevoie să schimbăm și soluția tehnică în așa fel încât să păstrăm anumite caracteristici arhitecturale și pe monumentele istorice am foslosit un mortar special, care are proprietăți termiozolante, nu am pus polistiren, ca să păstrăm proporțiile clădirii. Avem monumente istorice care se reabilitează termic. Școala Ferdinand, de exemplu”, a explicat acesta.

Sunt însă și multe exemple nefericite, tot în Sectorul 2. În urmă cu câțiva ani detaliile cu cărămidă aparentă de pe mai multe blocuri de pe bd. Chișinău și Calea Moșilor au fost distruse.

În Sectorul 6, primarul Ciprian Ciucu spune că nu sunt imobile de patrimoniu care pot fi reabilitate.

Se poate face reabilitarea termică și altfel?

Arhitectul Ștefan Ghenciulescu spune că da. Un exemplu este un bloc de locuințe sociale din Bordeaux, Franța, reabilitat și extins, care a câștigat în 2019 chiar prestigiosul premiu pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe.

Proiectul pentru reabilitarea și extinderea imobilului a fost realizat de Anne Lacaton & Jean-Philippe Vassal în asociere cu Fréderic Druot & Christophe Hutin architectes. Acesta a presupus transformarea a 3 blocuri moderniste cu locuințe sociale din anii ’60, cu 530 de locuințe, fără ca locuitorii să fie evacuați în timpul procesului. Lucrările au costat circa 27 milioane de euro. Vezi pe e-zeppelin.ro cum arăta blocul înainte de reabilitare și după, dar și un interviu cu arhitecta care a coordonat lucrările.

Există șanse să se facă mai bine și la noi?

Primarul Sectorului 2 spune că se poate face mai bine, dar este vorba despre costuri:

• „Putem să facem și proiecte diferite, dar costă mai mult și întrebarea este dacă pentru un bloc care să arate mai frumos, renunț la reabilitarea altor două blocuri. Exagerez, dar este și o discuție despre buget. Momentan, miza noastră este să arate decent. Legea noastră este super-complicată. Eu lucrez acum pe proiecte tehnice care au fost făcute acum 4 ani. Dacă le spun oamenilor care au depus cerere în 2011 sau 2012 să mai aștepte un pic, deși am proiectul, dar vreau să-l refac să fie mai frumos, mă ceartă și îmi zic să-l fac așa cum este, că le este frig iarna în casă”.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, afirmă că deocamdată se lucrează pe un acord-cadru moștenit, dar după ce expiră va explora această posibilitate:

• „Ne vom gândi la asta de anul viitor. Eu am moștenit un contract-cadru pe 4 ani, făcut de fostul primar, care expiră la sfârșitul acestui an, și trebuia să rămânem în limitele acestuia.
• Dar e un aspect care mă interesează și în viitorul contract-cadru cu siguranță, acolo unde este cazul, mai ales la bulevardele principale , vom veni cu astfel de elemente, cu o arhitectură contemporană. Și nu mă mai interesează polistirenul, vrem să folosim vata de sticlă, fiindcă este ignifugă”.