Câți români vor veni la vot duminică? Estimarea sociologului Barbu Mateescu

Campania electorală pentru alegerile locale a dominat, cea pentru Parlamentul European trecând în fundal, afirmă sociologul Barbu Mateescu. Numărul românilor care vor veni la vot va fi similar cu cel de la localele din trecut, luând însă în considerare și scăderea populației, a spus sociologul pentru Agerpres.

„Rezultatul alegerilor locale nu este relevant pentru alegerile de la finele anului iar rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va fi ambiguu din cauza existenţei alianţei electorale PSD PNL. Cine ar fi de vină pentru un scor slab al alianţei? Un scor mare obligă oare cele două partide la a avea un candidat comun la prezidenţiale sau dimpotrivă încurajează existenţa unor candidaturi separate? Aceste întrebări şi altele nu vor avea un răspuns facil după 9 iunie”, a declarat Mateescu.

Câți români vor veni la vot? Puțin sub 8 milioane, estimează Barnu Mateescu

Sociologul a susţinut că prezenţa la vot va fi similară cu cea de la alegerile locale din trecut, „ajustând”, desigur, pentru scăderea populaţiei.

„Este probabil să existe un pic sub opt milioane de voturi valide – au fost 8,49 milioane voturi valide în 2016 şi 8,11 milioane voturi valide în 2020”, a estimat Barnu Mateescu.

• La septembrie 2020 pentru alegerea primarilor au fost 8.118.719 voturi valabil exprimate și un grad de participare la vot de 45,64%, potrivit BEC. În iunie 2016, la scrutinul pentru primari au fost 8.525.206 voturi valabil exprimate și un grad de participare la vot de 48,17%.

Foarte interesante sunt alegerile locale din Timişoara, Braşov şi Constanţa – oraşe în care primarul în funcţie se află la primul mandat. În primele două dintre ele există o alianţă PSD PNL pentru câştigarea primăriei – situaţie rar întâlnită în restul ţării. În toate aceste localităţi, ca şi în Bucureşti, candidaţii care se bazează pe un public tânăr şi/sau sofisticat întâmpină probleme de natură demografică”, a argumentat sociologul.

Barbu Mateescu a susţinut că „s-a gripat” mecanismul prin care, preţ de mai bine de un secol, tinerii soseau din oraşe mici sau din mediul rural în oraşe universitare unde erau chiriaşi, după absolvire stabilindu-se de tot în oraşul respectiv.

„Ei acum îşi cumpără locuinţe în suburbii – nici nu mai ajung să deţină carte de identitate de Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara. Această informaţie s-ar putea să fie mai puţin relevantă în 2024, în funcţie de localitate”, a adăugat sociologul.