Cîțu susține că senatori PNL lucrează la un proiect de corectare a legii care îi scapă de închisoare pe evazioniști dacă achită prejudiciul

Mai mulți parlamentari PNL lucrează la un proiect de modificare a legii care îi scapă de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală dacă achită prejudiciul, a susținut miercuri premierul Florin Cîțu. El a mai spus că a cerut și o evaluare a impactului actului normativ, iar rezultatul îl va prezenta apoi în coaliție.

• „Am cerut și o evaluare să vedem și impactul. Deocamdată nu putem face evaluare decât legislativă. Am cerut consilierilor mei pe constituționalitate o evaluare să vedem dacă se poate face ceva, cum poate fi modificată, primesc analiza și o voi prezenta în coaliție”, a afirmat Cîțu, întrebat la finalul ședinței de guvern când va avea loc o întâlnire a coaliției pe această temă, așa cum anunța, și de ce nu este o prioritate corectarea legii.

Premierul a spus că va prezenta apoi în coaliție rezultatele acestei evaluări.

Chestionat dacă ia în calcul modificarea legii printr-un proiect care să fie promovat în Parlament în regim de urgență, Cîțu a spus că mai mulți senatori PNL lucrează deja la un proiect de corectare și „vor veni cu modificări”.

El a mai susținut că eliminarea evaziunii fiscale este un obiectiv important al actualei guvernări, asumat inclusiv prin PNRR și că a crescut conformarea voluntară: „Lucrurile merg în direcția bună”.

Ce prevede legea

Legea care îi scapă de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală dacă achită prejudiciul a fost inițiată de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu – ”Mitralieră” și a fost promulgată de președinte la finalul lunii martie.

Președintele Klaus Iohannis susținea că a promulgat actul normativ pentru că a fost declarat constituțional de către CCR și pentru că se încheiase ciclul parcurs de actul normativ. El a făcut aceste declarații în 27 aprilie, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări.

La remarca jurnalistului, că legea a fost adoptată de către precedentul Parlament, unde PSD avea majoritatea, iar vedictul CCR nu îl împiedica să o întoarcă în actualul legislativ, Iohannis a replicat: „Acest parlament, dacă consideră că legea nu satisface cerințele coaliției, poate să inițieze o îmbunătățire a acestei legi și cu bucurie voi semna și o lege care corectează eventualele erori”.

Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii acestor fapte.

De asemenea, „constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
• evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
• executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
• sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
• substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală”.

În cazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă.

Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

În cazul săvârşirii uneia dintre aceste infracţiuni, prevăzute anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP şi USR la Curtea Constituţională, care a admis obiecţiunile de neconstituţionalitate. La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală.