De ce covrigii, iaurturile cu fructe, șunca și cola fără zahăr nu sunt mâncare sănătoasă pentru copii și cum facem să-i învățăm să identifice mâncarea de care trebuie să se ferească?

Când un copil îți spune că „a mâncat sănătos” pentru că și-a luat un iaurt cu aromă de căpșuni și un baton de cereale, este momentul pentru o discuție despre ce înseamnă cu adevărat alimentele procesate. Mulți copii nu știu ce mănâncă, de fapt. Un sondaj recent arată că generațiile tinere confundă frecvent produsele cu ambalaje cu fructe cu variantele sănătoase. La fel de înșelătoare sunt și aluatul foietaj – bogat în grăsimi hidrogenate și aditivi –, covrigii cu semințe, care par mai buni, dar sunt făcuți din făină albă, margarină, sare și zahăr (uneori și sirop de glucoză), adică o combinație ce oferă gust plăcut și textură crocantă, dar fără valoare nutritivă reală. Ori cola fără zahăr, unde zahărul a fost înlocuit cu îndulcitori artificiali ce mențin dependența de gustul dulce. Iar lipsa educației alimentare devine o problemă de sănătate publică. Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru, ne explică ce regulă să aplicăm pentru a  ne feri copiii de bolile metabolice.

Ce înseamnă aliment procesat și ce ultraprocesat 

Sondajul, publicat în decembrie 2024 și citat de platforma medicală Medscape („Your Patients May Not Know Which Foods Are Ultraprocessed” – Este posibil ca pacienții dumneavoastră să nu știe ce alimente sunt ultraprocesate), arată că majoritatea tinerilor participanți nu au reușit să identifice carnea procesată (șunca, salamul sau crenvurștii) drept aliment procesat. Mai grav, puțini au asociat aceste produse cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare sau cancer colorectal – deși datele științifice confirmă clar aceste legături.

„Cu cât un aliment e mai departe de cum l-a făcut natura, cu atât are mai puțini nutrienți buni și mai multe substanțe care ne păcălesc papilele gustative”, explică dr. Raluca Bidiga. Ea recomandă părinților să pornească educația alimentară de la noțiunile de bază:

• Neprocesat sau minim procesat. Vine aproape direct din natură. Alimente așa cum le dă natura sau aproape – doar spălate, tăiate, gătite sau congelate. Exemple: măr crud, morcov crud, iaurt simplu (lapte + ferment), orez fiert sau cartofi copți.
• Procesat. A fost puțin schimbat ca să țină mai mult sau să fie mai gustos, dar poate fi recunoscut după ingrediente: pâine artizanală (făină, apă, drojdie, sare), brânză dulce de vacă, telemea, conserve de legume, mușchi afumat, ciolan fiert, mâncare gătită acasă. Exemplu: paste cu sos de roșii făcut în casă.
• Ultraprocesat. A fost făcut în fabrică, cu ingrediente și aditivi pe care nu-i ai în bucătărie. Se păstrează mult și e foarte gustos, dar nu aduce nutrienți buni: băuturi carbogazoase, fast-food, mezeluri, salamuri, chipsuri, iaurt cu arome sau coloranți, „cereale” pentru micul dejun.

De ce este periculos consumul frecvent de alimente procesate și ultraprocesate la copii

Această confuzie nu e doar teoretică. Adolescenții care își construiesc dieta zilnică pe alimente procesate și ultraprocesate ajung să aibă deficite nutriționale, energie instabilă și risc crescut de obezitate și inflamație cronică – factori tot mai frecvenți în cabinetele de pediatrie.

Carnea procesată (șuncă, salam, crenvurști) a fost clasificată de OMS drept cancerigenă pentru oameni (Grupa 1), pe baza dovezilor care arată că crește riscul de cancer colorectal. Meta-analize și studii de cohortă arată că atât carnea procesată, cât și cea roșie neprocesată se asociază cu risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Efectele sunt, în medie, mai puternice pentru carnea procesată. 

Alimentele ultraprocesate se leagă de riscuri cardiometabolice, tulburări comune de sănătate mintală și mortalitate. La adolescenți, un aport mare de astfel de alimente se corelează cu exces ponderal, arată studiile. Băuturile cu îndulcitori fără calorii nu sunt o soluție. Ghidul OMS recomandă să nu fie folosite pentru controlul greutății din cauza beneficiilor incerte și a posibilelor efecte adverse pe termen lung – modifică echilibrul bacteriilor care formează microbiota, influențând modul în care corpul procesează glucoza, grăsimile și hormonii foamei. „Dacă mănânci des mezeluri, inima și corpul tău obosesc mai repede si se strica ca un motor care primește combustibil neadecvat”, sintetizează pediatrul.

Cum îi învățăm pe copii să citească etichetele

Educația alimentară începe acasă, iar exemplul părintelui contează mai mult decât orice lecție formală. „Copiii învață mult din exemplul părinților: citiți etichetele când mergeți la cumpărături și discutați-le împreună”, spune dr. Bidiga.

Pediatrul propune un set practic de reguli:

1. Citiți lista de ingrediente. „Dacă sunt peste 5 și nu știți ce sunt, puneți produsul înapoi”.
2. Verificați primul ingredient. „Dacă e zahăr, sirop sau grăsime, nu e o alegere bună”.
3. Aplicați testul bunicii. „Dacă bunica ar recunoaște ingredientele și ar putea face acel preparat acasă, atunci e în regulă”, spune pediatrul.

Exemplele sunt revelatoare:

• Iaurt simplu (lapte + ferment) versus iaurt cu aromă de căpșuni (coloranți, siropuri, gume).
• Pâine de casă (făină, apă, sare, drojdie) versus croissant ambalat (peste 15 ingrediente).
• Jambon fiert versus salam industrial.
• Suc de roșii făcut în casă versus ketchup.

Pentru un sandviș sănătos, pediatrul recomandă alternative simple:

• Ou fiert cu brânză și legume crude (ardei, roșii)
• Hummus sau pastă de avocado cu ou sau ton
• Piept de pui gătit acasă, la cuptor sau grătar
• Pateu vegetal din linte, năut sau mazăre
• Brânză de vaci cu roșii și ierburi aromate

Aceste combinații oferă proteine și fibre reale, fără aditivi sau exces de sare. În plus, copiii pot fi implicați în pregătirea lor – un pas concret spre conștientizarea alimentației.

Când e nevoie de medic și cum începe schimbarea

Creșterea rapidă în greutate, analizele de sânge modificate, lipsa de energie sau foamea constantă sunt semnale de alarmă care impun consult medical. Pentru adolescenții mai mari, obișnuiți cu gustul intens al ultraprocesatelor, dr. Bidiga recomandă o strategie graduală:

• Notați tot ce mănâncă într-o zi și marcați alimentele sănătoase vs. ultraprocesate.
• Înlocuiți treptat snacksurile cu nuci, semințe, popcorn făcut acasă, iar cerealele dulci cu fulgi de ovăz.
• Schimbați mezelurile cu friptură rece sau piept de pui.
• Oferiți apă cu fructe, nu sucuri.
• Planificați mesele împreună și renunțați la ronțăitul continuu.

Primele rezultate pot apărea în 8-12 săptămâni: mai multă energie, poftă scăzută de dulce și de preparate fast-food, somn mai bun și o stare generală de bine. „Important e ca schimbarea să nu fie despre vinovăție sau frustrare, ci despre echilibru și cunoaștere”, subliniază medicul.