Cu o lună înainte de ieșirea ambasadoarei SUA din Atena, la București un cunoscut politician încerca să convingă Romgaz să cumpere gaze americane / Cum a fost refuzat
Ambasadoarea Kimberly Guilfoyle a dat de înțeles, la jumătatea lui martie, că guvernul din România a refuzat să cumpere gaz din SUA și că asta are consecințe. Există un episod documentat de HotNews în care, într-adevăr, cea mai mare companie românească publică de profil a refuzat un deal. Dar indicația nu a venit de la americani, ci de la un român.
Și a mai existat un episod interesant, în care un ministru de la București a semnat la Washington un acord care angajează România, fără acordul Ministerului de Externe.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual laHotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Pe 18 martie 2026, la ambasada SUA de la Atena a avut loc o cină oficială. Ambasadoarea SUA în Grecia este Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., fiul președintelui Donald Trump.
Cina unde a vorbit Kimberly Guilfoyle
Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia. Foto: Profimedia
La cina unde au fost prezenți peste 12 oficiali americani și greci, civili și militari, s-a discutat și despre dorința americanilor de a vinde gaz. Ambasadoarea Guilfoyle le-a spus ministrului grec de finanțe că SUA pot da jos guverne care nu acceptă această derulare comercială. Ca să le semnaleze grecilor ce-i poate aștepta, ambasadoarea a dat exemplul guvernului României, căruia i-a prezis căderea.
Guvernul de la București avea să cadă, prin vot democratic în Parlament, la o lună și jumătate de la discuția din ambasadă, pe 5 mai. Povestea cinei a fost spusă de Wall Street Journal și de Financial Times. După dezvăluiri, reacția ambasadei SUA în România a venit prin ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg. Ambasadorul a afirmat că „Statele Unite au încredere deplină în democrația din România” și că sistemul politic românesc este cel care trebuie să își rezolve problemele interne.
Din discuția relatată de cele două ziare economice se înțelege că SUA făcuse propuneri comerciale refuzate la București. Într-adevăr, a existat cel puțin un episod când o companie mare de stat din România a refuzat gaz american. Dar propunerea nu a venit de la SUA, ci de la ministru român.
Ce s-a întâmplat la București înainte de cina de la Atena
Cu o lună înaintea cinei de la Atena, în seara zilei de miercuri, 11 februarie, șefii a două dintre cele mai mari companii publice din energia românească, Transgaz și Romgaz, au fost convocați la o teleconferință cu ministrul Bogdan Ivan.
Bogdan Ivan, . Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Fostul ministru al energiei Bogdan Ivan a încercat să convingă producătorul de gaze Romgaz să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA, prin intermediari greci și români, susține o sursă a HotNews, care a descris în detalii momentul. Ivan, 35 de ani, ocupa poziția de ministru al Energiei din partea PSD.
Teleconferința în care Romgaz a refuzat
La teleconferință, reprezentanții Transgaz și Romgaz l-au ascultat pe ministrul Ivan vorbindu-le despre nevoia de a achiziționa 1,5 miliarde metri cubi de gaz, conform unei surse HotNews, cu acces la ceea ce s-a discutat. Datorită sensibilității subiectului, sursa a dorit să-și păstreze confidențialitatea.
Ivan a vorbit despre oportunitatea de a cumpăra gaz de origine americană. Ministrul a rostit și numele posibililor intermediari ai achiziției: o firmă grecească și Nova Power, companie legată de proiectul Doicești, al reactoare modulare mici (SMR) de tip NuScale. „Cei de la Romgaz au resimțit intervenția ministrului, la teleconferință, ca pe o presiune”, susține sursa.
Compania a spus că a analizat oportunitatea, dar că nu se justifica economic
Romgaz este cel mai mare producător de gaz natural din România, peste OMV Petrom în materie de gaze. Romgaz are exploatări onshore și în Marea Neagră. Conform informațiilor HotNews, întruniți între ei după teleconferința cu ministrul Ivan, șefii Romgaz au refuzat să cumpere gaz. Atât conținutul teleconferinței din 11 februarie, cât și refuzul Romgaz a fost confirmat de alte două surse. HotNews a relatat aici despre această teleconferință organizată de ministrul Ivan și unde compania a refuzat.
Compania publică Romgaz a explicat, în urma întrebărilor HotNews, că „a analizat oportunitatea de a achiziționa gaze naturale LNG, iar din analizele realizate, până la acest moment, nu s-a justificat, sub aspectul fezabilității economice, demararea sau aprobarea unei astfel de operațiuni”.
Romgaz a negat că Ivan i-a cerut să cumpere gaz
„Din acest motiv, până acum, nu s-au realizat etape de negociere sau proceduri corporative pentru aprobarea de astfel de achiziții”, a precizat compania.
Romgaz susține că „Bogdan Ivan nu a încercat să convingă reprezentanții Romgaz să încheie niciun contract de achiziție sau vânzare gaze, indiferent de sursă (deci inclusiv din LNG) și nu a exercitat nicio presiune asupra managementului Romgaz”.
Transgaz și Nova Power au încheiat memorandum cu o firmă promovată de un apropiat al ambasadoarei SUA
Un episod anterior a avut loc pe 7 noiembrie 2025, la Atena. Atunci, compania de stat Transgaz, firma privată Nova Power & Gas și compania greacă Atlantic-SEE LNG Trade au semnat un memorandum de înțelegere neangajant pentru a explora aprovizionarea cu GNL pe Coridorul Vertical.
În schimb, compania de stat Transgaz a vorbit despre acest acord ca fiind „un pas strategic major”, a explicat Transgaz, la solicitarea HotNews, în luna mai.
Cosemnatara, compania greacă Atlantic-SEE LNG Trade, este promovată de un apropiat al ambasadoarei SUA în Grecia. Potrivit dezvăluirilor Wall Street Journal, alături de ambasadoare la negocierile cu șefii de stat s-a aflat Christos Marafatsos, lobbist înregistrat al companiei Aktor Group din Grecia. Acesta este văzut frecvent alături de ambasadoarea SUA.
Aktor a înființat anul trecut un consorțiu, Atlantic-SEE LNG, împreună cu DEPA, o companie energetică grecească susținută de stat. Aktor și consorțiul au semnat memorandumuri de înțelegere și acorduri comerciale cu companii de gaze din Bulgaria, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și România.
Guilfoyle a ajutat compania Aktor să obțină un acord de 6 miliarde de dolari în Albania prin care, dacă ar fi finalizat, țara ar trebui să achiziționeze gaze naturale de la companie până în 2050.
La forumul de la Atena, unde a fost semnat memorandumul, a participat și fostul șef al Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, a relatat G4Media.
Ivan a semnat la Washington un acord angajant pentru România, fără avizul MAE
Un alt moment relevant a fost semnarea unei declarații comune la Washington, pe 24 februarie 2026, de România, Statele Unite și alte 11 state europene.
Declarația comună a fost semnată în cadrul Transatlantic Gas Security Summit, reuniune la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Greciei, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României, Slovaciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Croației, Lituaniei, Serbiei și Bosniei și Herțegovinei.
Potrivit unor informații obținute de HotNews în acea perioadă, ministrul energiei, Bogdan Ivan, a semnat declarația comună, în timpul vizitei sale în SUA, fără aviz din partea Ministerului Afacerilor Externe.
HotNews a cerut Ministerului Afacerilor Externe, după semnarea declarației, să explice dacă a avizat „semnarea oricăror documente, acorduri, memoranduri sau declarații comune în SUA”?
Ministerul a răspuns, pe 27 martie, că Ministerul Energiei a trimis, „în pregătirea deplasării menționate și conform procedurilor legale în vigoare, un memorandum prin care solicita avizul ministrului afacerilor externe”.
MAE a mai precizat că memorandumul conținea „elemente de mandat și informații privind activitățile pe care ministrul român urma să le desfășoare la Washington, inclusiv semnarea unei Declarații Comune în domeniul energetic”.
Potrivit MAE, documentul avea „caracter politic”.
„MAE a avizat, din punctul de vedere al oportunității de politică externă, deplasarea ministrului energiei la Washington”, a transmis ministerul.
HotNews a revenit asupra răspunsului și a solicitat Ministerului de Externe să precizeze ce elemente de mandat conținea memorandumul și de ce a considerat MAE oportună deplasarea ministrului Energiei. Totodată, HotNews a solicitat transmiterea memorandumului.
MAE nu a mai răspuns
În răspunsul din 24 iunie, MAE nu a transmis documentul și nici nu a enumerat elementele concrete ale mandatului.
Ministerul a explicat că susține „constant dezvoltarea dialogului politic la nivel ministerial cu partenerii și aliații țării noastre”, considerând acest dialog important pentru promovarea intereselor naționale și consolidarea relațiilor bilaterale.
MAE a invocat în mod special relația energetică dintre România și Statele Unite.
„Dimensiunea energetică are o pondere în creștere în cadrul Parteneriatului Strategic România-SUA în virtutea proiectelor energetice bilaterale deja lansate sau avute în vedere”, a transmis ministerul.
Potrivit MAE, această situație „face necesar un dialog sectorial constant și discuții aprofundate cu partenerii americani”.
Expertul Corina Mustafa despre ce s-a semnat la Washington
Corina Murafa, expert în domeniul energiei, susține că documentul, semnat de ministrul român al Energiei de la acea vreme, Bogdan Ivan, reprezintă un angajament al unor state europene de a împiedica viitoare reglementări ale Uniunii Europene care ar putea afecta importurile de gaz american.
„În această declarație niște guverne ale unor State Membre ale Uniunii Europene și ale unor state candidate s-au angajat, nici mai mult nici mai puțin, decât să SUBMINEZE reglementările viitoare (europene, care altele, deși textul n-o zice explicit, de aici panica din Bruxelles) care ar putea periclita importurile de gaz american în Europa.”, susține Corina Murafa într-o postare publicată marți pe Facebook, referindu-se la declarația comună semnată la Washington, pe 24 februarie 2026.
Potrivit presei grecești, la Washington participanții au convenit să consolideze securitatea aprovizionării cu gaze în Europa Centrală și de Est, să utilizeze mai eficient infrastructura existentă și să dezvolte noi capacități acolo unde este necesar.
Documentul susține, de asemenea, accesul transparent și nediscriminatoriu la infrastructura de gaze, integrarea piețelor regionale și dezvoltarea comerțului transatlantic cu energie.
Semnatarii afirmă că intenționează să lucreze pentru creșterea transparenței piețelor de gaze, armonizarea burselor de gaze, promovarea unor mecanisme tarifare eficiente și „atenuarea sau, acolo unde este posibil, eliminarea” reglementărilor care vor împiedica importurile de gaze, construirea de noi infrastructuri de gaze și stabilitatea pe termen lung a comerțului cu gaze.
Aceasta este formularea pe care Corina Murafa o consideră esențială. „Atât de rușinoasă a fost declarația asta încât niște telefoane s-au înroșit atunci, niște comunicate de presă au fost șterse, etc. și acum mai poți da doar vag de urma ei online”, susține ea.
O analiză publicată ulterior de Ecologic Institute și partenerii săi a descris documentul lipsit de transparență și a arătat că textul integral nu fusese publicat de guvernele statelor semnatare.
De ce a venit Kimberly Guilfoyle la București
În perioada 31 martie – 2 aprilie a fost organizată la București conferința „The Economist: Romania Government Roundtable”, unde principalele discuții au fost despre importurile de gaze lichefiate prin Coridorul Vertical. Pe 1 aprilie, la un panel dedicat acestui subiect au participat ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, și ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle.
După panel, Ivan s-a retras într-o sală a hotelului împreună cu cei doi diplomați americani. Ambasada SUA nu a comentat conținutul conversației, dar a transmis ulterior că discuțiile au vizat „rolul strategic al regiunii în viitorul energetic al Europei” și că extinderea Coridorului Vertical și creșterea fluxurilor de LNG din SUA contribuie la diversificarea aprovizionării și reducerea vulnerabilităților.
Pe 31 martie, Flash Paparazzi a surprins o întâlnire la restaurantul Isoletta. Acolo, într-un cadru informal, se aflau Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Bogdan Ivan, Sorin Grindeanu, consilierul prezidențial Florin Vlădică și omul de afaceri Adrian Thiess, potrivit G4Media.
Wall Street Journal a relatat, zilele trecute, că Kimberly Guilfoyle ar fi făcut, în martie, la o cină la Atena, afirmații privind posibilitatea ca Statele Unite să contribuie la schimbarea unor guverne.
Potrivit relatării WSJ, în timpul disputei cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, Guilfoyle ar fi făcut referire și la România și ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim”.
Relatarea a apărut în contextul în care Guvernul Bolojan urma să cadă prin moțiune de cenzură. Avocatul lui Guilfoyle a contestat relatarea WSJ.
Aceste dezvăluiri au stârnit reacții și în Grecia, dar și în Bulgaria. Partidele de opoziție din Grecia au acuzat „insulte la adresa constituției”.
Scandalul s-a aprins și în Bulgaria, aceasta în condițiile în care a doua zi după cina la București cu lideri ai PSD și un consilier prezidențial, ambasadoarea americană la Atena era la Sofia. S-a mai dus o dată, după căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24.
