Cum a ajuns „Belle”, primul film anime distribuit în cinematografele din România, un succes la box office

​„Belle”, cea mai recentă animație a vizionarului regizor japonez Mamoru Hosoda, nominalizat la Oscar pentru „Mirai”, a intrat pe marile ecrane din România pe 4 februarie. A reprezentat prima mare lansare de film anime în cinematografele de la noi și a fost un pariu făcut de Bad Unicorn, distribuitor de filme independente în România. În săptămâna 31 ianuarie – 6 februarie, „Belle” a reușit performanța de a urca pe locul 3 în box office-ul românesc, ceva cu adevărat nemaivăzut pentru un anime independent.

Monica Felea, co-fondator și communication manager, ne-a povestit mai multe despre acest subiect.

Mai întâi, despre ce este „Belle”

Regizorul Mamoru Hosoda propune în „Belle” o nouă realitate virtuală, în care fiecare poate deveni ceea ce își dorește să fie – da, seamănă foarte mult cu ce începe acum să se întâmple în Metaverse.

U este comunitatea virtuală creată și guvernată de cinci înțelepți numiți Vocile, cea mai mare organizație virtuală din toate timpurile, în continuă creștere, cu mai mult de 5 miliarde de utilizatori. U folosește ultima tehnologie de partajare corporală prin care utilizatorii se pot relaxa si distra împreună.

În lumea U, AS este avatarul fiecărui utilizator. AS este creat automat plecând de la informațiile biometrice personale. U este o altă realitate. AS este un alt tu. O poți lua de la capăt în U, nu și în realitate.

Hosoda a dorit ca prin „Belle” să aducă un omagiu clasicului „Frumoasa și Bestia”, plasând povestea celor două personaje în lumea U:

„De când eram mic am admirat povestea din Frumoasa și Bestia. Ceea ce m-a fascinat cu adevărat la această poveste este modul în care valorile păreau a fi inversate în anumite privințe; ceea ce credem că este frumos se dovedește a fi urât, iar ceea ce ar putea părea urât se dovedește a fi frumos pe dinăuntru. În mod similar, odată cu inventarea Internetului, noi, ca oameni, avem versiunea noastră care există în realitate și o altă proiecție care există în online.”

Așadar, „Belle” vorbește despre nevoia noastră, a tuturor, de a fi văzuți, auziți și admirați prin intermediul rețelelor sociale. În spatele unor avataruri stau oameni adevărați, cu problemele și strigătele lor de ajutor. Tot ce trebuie să facem este să încercăm să le auzim, dincolo de zgomotul din jur.

Despre succesul „Belle” în România

O întreb pe Monica Felea cum au ales cei de la Bad Unicorn tocmai acest anime și ce i-a convins să-l aducă pe marile ecrane din România. Ea îi spune că au urmărit acest titlu de câțiva ani, din faza lui de producție.

„Știam și admiram filmele lui Mamoru Hosoda, cunoaștem activitatea Studio Chizu din Japonia, iar Belle a devenit tot mai interesant pe măsură ce au apărut primele imagini în presa de specialitate și am realizat că e ceva cu totul diferit. A urmat apoi prima lui proiecție la Cannes în 2021, unde a fost foarte bine primit de către critică și de către public (14 minute de aplauze după proiecție).

Decizia finală am luat-o după ce am văzut filmul și ne-am asigurat că este ceea ce noi căutăm în materie de cinema. Uneori, ca în cazul „Belle”, urmărim filmele pe care le achiziționăm încă din faza de scenariu, alteori sunt descoperiri pe care reușim să le facem prin intermediul festivalurilor internaționale, ale presei de specialitate sau a companiilor de producție internaționale.”

Monica îmi mai spune că atunci când aleg filmele pe care să le aducă pe marile ecrane, nu au niște criterii fixe.

„Suntem în primul rând iubitori de cinema și atunci ne interesează forma în care este spusă o poveste, imaginea, muzica, personajele, legăturile dintre ele și, bineînțeles mesajul sau mesajele pe care vrem să le transmitem mai departe prin filmele pe care le aducem în fața publicului.

Credem foarte mult în forța cinemaului de a schimba percepții și de a ne aduce un plus la nivel cognitiv și afectiv. Încercăm să ne imaginăm cum ar arăta publicul unui film care ne place în România și dacă putem să ajungem la el cu mesajele pe care vrem să le transmitem. Iar dacă aceste mesaje pot aduce un plus în societate, atunci chiar este un câștig.”

Monica îmi mai spune că a fost într-adevăr un pariu aducerea acestui anime pe marele ecran, în sensul că, deși anime-uri au mai rulat punctual în câteva cinematografe din România sau în cadrul unor evenimente, nu și-a asumat nimeni până acum o lansare națională.

„Am hotărât să facem acest pariu, după ce am încercat să evaluăm un posibil public cu ajutorul altor operatori din România, care au lucrat de-a lungul timpului cu un public similar cu cel pe care încercam să ni-l creionăm noi: consumatori de manga și anime, oameni pasionați de cultura japoneză, iubitori de povești, pasionați de realități virtuale”, spune Monica.

Însă, n-a fost chiar un pariu care n-a fost fondat pe nimic, așa cum recunoaște și Monica, în România există o comunitate destul de numeroasă și activă de iubitori de anime și manga.

„În anii pre-pandemie Comic Con aduna zeci de mii de participanți, la rafturile de Manga din Cărturești sunt mereu cozi, iar dacă te uiți cu puțină atenție la adolescenți (în general educați și din marile orașe, dar nu exclusiv) este destul de ușor de observat că stilul manga este foarte iubit în România.

Problema nu constă în lipsa unei comunități, ci în obiceiurile de consum ale acesteia: fanii de anime din România consumă de cele mai multe ori produse obținute ilegal de pe Internet. Iar când decizi să investești în distribuția unui anime în cinematografe te lupți cu pirateria și de cele mai multe ori este o luptă pe care știi că nu ai cum să o câștigi.

Sunt atâția ani în care fanii anime nu au putut să vadă filme decât pe torrente, pentru că nu au avut altă variantă legală după dispariția Animax. Iar acum vrei să-i scoți din case și să-i convingi să meargă la cinema în vremuri pandemice, cu săli la o capacitate de 30%, în care poți intra doar dacă prezinți un Certificat Verde. Și știm cam care este rata de vaccinare la adolescenți în România.”

Tot ea îmi spune că succesul „Belle” îl datorează în primul rând fanilor anime și manga care au înțeles că experiența de a vedea un film la cinema este ceva cu totul special și că este incomparabilă cu un film văzut acasă de unul singur, în fața calculatorului.

Alte lucruri care au contat au fost campania de marketing, deschiderea pe care cinematografele au arătat-o în a programa „Belle”, partenerii care i-au susținut.

„Dar cea mai importantă cred că a fost mobilizarea comunității. Sunt oameni care ne-au scris și care au fost și de 3-4 ori la film, la ambele variante – și cea originală și cea dublată, sunt adolescenți care au mers pentru prima dată la cinema, sunt copii care s-au vaccinat pentru această experiență.”

Inevitabil, o întreb pe Monica dacă, având în vedere succesul înregistrat de „Belle” au acum în plan să mai aducă și alte anime. „Pentru comunitate și pentru reacțiile foarte frumoase pe care le-am primit, da, ne dorim să mai aducem anime în cinematografe. Iar ei își doresc asta și mai mult, primim zeci de mesaje în acest sens. Până să ne grăbim însă să facem un anunț în acest sens, vrem să fim siguri că alegem un titlu bun – și am vorbit despre asta la începutul discuției – și, bineînțeles, să tragem niște concluzii după „Belle”, să învățăm din greșeli și să știm ce avem de făcut mai departe.”

Până acum, conform Monicăi, „Belle” în cifre arată astfel: 15.381 de spectatori și un box office brut de 73.265 USD. „Nu este o cifră mare dacă o comparăm cu producții Disney sau Marvel (cu care, ne dorim sau nu, concurează, rulând în aceleași săli), dar este un început bun”.

În weekend-ul avanpremierei „Belle” a intrat în 67 de cinematografe din 39 de orașe. Acum este undeva sub jumătatea acestei cifre, dar filmul este încă în cinematografe.

„Am avut și surprize frumoase din orașe mici precum Slobozia, Onești sau Călărași, dar și surprize mai neplăcute din orașe mari, de unde am fi așteptat mai mulți spectatori. Sigur, a depins foarte mult și de implicarea fiecărui cinematograf în parte. Unii au crezut de la început în acest film, alții nu au crezut deloc în potențialul lui. Chiar dacă aceste cifre nu acoperă pentru moment investiția, cred că am avut foarte multe de învățat din această experiență și sperăm să facem mai bine data viitoare.”

O mai întreb pe Monica care este publicului căruia se adresează acest anime, având în vedere că este despre o fată de 17 ani din Japonia. E o animație doar pentru copii?

„Belle are rating oficial clasificat de CNC – AG (acces general). În mod oficial este deci un film recomandat indiferent de vârstă, credem că este un film și pentru copii – motiv pentru care am realizat și o variantă dublată – însă ne-am consultat și noi cu părinți și specialiști și am hotărât să-l recomandăm cam de la 7-8 ani în sus.

Sunt câteva probleme pe care filmul le pune în discuție care ar putea fi prea grele pentru copii foarte mici. Altfel, noi ne-am așteptat ca publicul să fie 16-22 din analizele pe care le-am făcut.

Ce am descoperit însă este că media de vârstă s-a situat undeva între 20 și 25 de ani, mergând până la 30 de ani. Iar peste 35 deja vorbim de un alt public, părinți cu copii care au mers la varianta dublată.”