În 4 ani, salariile la stat au crescut cu aproape 50% și suntem a doua cea mai de jos țară din Europa în ceea ce privește numărul oamenilor de 15-64 de ani care plătesc la sistemul de pensii

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, a prezentat într-o conferință de presă la Senat 21 de grafice care pot fi parcurse în 15 minute și care explică, în concepția liberalului, situația României, în cifre ale banilor, forței de muncă, salariilor și eficienței.

În 2024, România a încasat 575 de miliarde de lei, însă a cheltuit 727 de miliarde de lei, având astfel un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, mai mult decât oricare altă țară din UE.

Din 2021 până acum ne-am dublat deficitul anual. În 2021 aveam un deficit de aproximativ 16 miliarde de euro (80 de miliarde de lei) și am ajuns în 2024 la 30 de miliarde de euro deficit (152 de miliarde de lei).

Avem doar 46% dintre contribuabilii între 15-64 de ani care contribuie la pensie, față de o rată europeană de 70% dintre oameni car contribuie la sistemul de pensii, arată alt grafic prezentat de Ilie Bolojan.

La categoria de vârstă 55-64 de ani, din diverse motive (pensie, boală, șomaj…) România are 51% dintre oameni care nu mai muncesc, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Europa la acest criteriu, potrivit altui grafic.

„Suntem într-o situație complicată (…). În primul rând, ca țară, avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa (…). Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din Produsul Intern Brut, deci este un deficit foarte mare, care este acumulat pe mai mulți ani, care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor”, a spus Ilie Bolojan.

Tot în 2024, datoria publică a României a fost de 964 de miliarde de lei, reprezentând 54,8% din PIB, iar pentru anul 2025 este estimată la 1.100 de miliarde de lei, sau 58,1% din PIB.

Analiza prezentată de liderul PNL arată, totodată, că România a încasat 10,7 miliarde de euro din alocarea pe care o are la dispoziție prin PNRR, de 28,5 miliarde de euro, adică o pondere de 36,5%, reprezentând pre-finanțarea și trei cereri de plată. Din sumele atrase, 4,3 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Din fondurile de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027, de 31 de miliarde de euro, statul român a încasat doar 3,3 miliarde de euro (10,5%).

Cauzele identificate pentru actuala situație economică a României sunt: cheltuielile ce nu au ținut seama de venituri; numărul prea mic de oameni activi din populația aptă de muncă (51% rată de inactivitate pe grupa de vârstă 55-64 de ani, cea mai mare din UE); ponderea mică a contribuabililor la sistemul public de pensii din totalul populației (46%, penultima din UE).

Conform capitolului „venituri scăzute la bugetul de stat din cauza evaziunii fiscale, legislației proaste și performanței scăzute în administrație” din cercetare, datele Eurostat plasează România pe antepenultima poziție în UE ca nivel de venituri fiscale, de 27,2% din PIB.

Nu în ultimul rând, cercetarea prezentată de Ilie Bolojan arată că, potrivit INSCOP, o pondere de 66,3% dintre români consideră că țara se îndreaptă pe o direcție greșită, în timp ce doar 24,2% sunt de părere că lucrurile sunt pe o direcție bună.