Cum a ajuns un metal obscur în centrul luptei globale pentru dominație

Dacă doriți să înțelegeți mai bine situația din lume în acest moment, merită să aruncați o privire asupra ytriului, argumentează jurnalistul veteran Andy Stone în editorialul său de opinie publicat săptămânal de Reuters.

Acest element obscur din familia pământurilor rare va ocupa un loc important pe agenda discuțiilor atunci când președintele chinez Xi Jinping se va întâlni la Washington cu omologul său american Donald Trump, mai târziu în cursul acestei luni.

Statele Unite au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor mondial, la fel cum este și în cazul întregului spectru de minerale critice.

China nu a exportat deloc ytriu către SUA în jurul jumătății anului trecut, iar de atunci livrările au fost extrem de neregulate.

Penuria rezultată a provocat perturbări în sectorul aerospațial, cel energetic și al semiconductorilor, dezvăluind măsura în care elemente puțin cunoscute ale tabelului periodic s-au infiltrat în procesele moderne de fabricație.

Importanța strategică a ytriului îl transformă într-o armă puternică în arsenalul de negociere comercială al Chinei. Poate deveni, de asemenea, un mijloc de pedepsire, după cum descoperă acum Japonia.

Metalul întunecat

Ytriul este o curiozitate metalică. Din punct de vedere tehnic, nu este un element din categoria pământurilor rare, însă se găsește întotdeauna împreună cu acestea.

De altfel, descoperirea sa în apropierea satului suedez Ytterby în secolul al XVIII-lea a fost primul pas către dezvăluirea secretelor universului pământurilor rare.

Astăzi, utilizările ytriului variază de la ecrane electronice și dispozitive de afișare, la semiconductori și lasere. Însă importanța sa critică provine în principal din utilizarea sa în straturi de izolare termică, care protejează motoarele avioanelor cu reacție de temperaturile extreme.

Datele exacte privind dimensiunea pieței sunt puține și greu de găsit.

Chiar și Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite, considerat în mod normal autoritatea de referință în materie de informații despre metale, nu știe cu certitudine cât ytriu este extras din pământ. Agenția americană estimează că producția minieră mondială de anul trecut s-a situat undeva între 10.000 și 15.000 de tone metrice.

Aproape tot ytriul din lume provine din China, iar autoritățile chineze nu publică informații privind cotele de producție pentru extracție sau separare.

Livrări de ytriu cu picătura

Ceea ce știm este că China a impus controale asupra exporturilor de ytriu, împreună cu alte șase pământuri rare, în aprilie anul trecut, ceea ce a făcut ca livrările către piețele externe să se oprească aproape complet.

SUA nu a primit deloc ytriu până în octombrie, când robinetul a fost redeschis înaintea unei întâlniri dintre Xi și Trump în orașul sud-coreean Busan.

Beijingul a fost de acord să amâne cu un an restricții și mai stricte privind pământurile rare și magneții, însă a menținut în vigoare controalele inițiale asupra ytriului.

Acestea le cer exportatorilor să demonstreze că metalul va fi utilizat exclusiv în scopuri civile, transformând ytriul într-o armă de precizie, care poate fi folosită împotriva anumitor parteneri comerciali și companii occidentale.

În ciuda summitului pe care Trump l-a descris drept „uimitor”, fluxul de ytriu s-a oprit din nou după întâlnirea din octombrie. Până în februarie, penuria acută provoca opriri ale producției de-a lungul lanțului de aprovizionare american cu materiale izolanți termici.

China a trimis în martie către SUA o cantitate excepțional de mare, de 60 de tone de oxid de ytriu, după ceea ce pare să fi fost o intervenție directă a Casei Albe în favoarea unei mari companii americane care întâmpina dificultăți în obținerea unei licențe de export.

Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, și-a exprimat câteva luni mai târziu nemulțumirea față de ritmul lent al exporturilor chineze de ytriu.

„Sunt momente în care trebuie să intervenim și să ne susținem ferm punctul de vedere”, a recunoscut el.

În ciuda unui alt summit organizat în mai, după care Beijingul a declarat că va colabora cu SUA pentru a aborda preocupările „rezonabile” legate de livrările de pământuri rare, robinetul exporturilor a fost închis din nou până în iulie, când au fost expediate 29 de tone.

„Este clar că Beijingul folosește ytriul ca instrument de presiune în disputa comercială mai amplă cu SUA, furnizând treptat suficient pentru a evita o confruntare totală, dar nu suficient pentru a elimina presiunile asupra lanțurilor de aprovizionare”, notează Stone în editorialul său de pe Reuters.

China a pedepsit mai dur o altă țară

Japonia a primit foarte puțin ytriu începând din noiembrie, când prim-ministra Sanae Takaichi a înfuriat Beijingul prin declarații privind apărarea Taiwanului.

Livrările altor metale critice, precum galiul, terbiul și disprosiul, au fost de asemenea întrerupte, într-o situație care pare să repete evenimentele din 2010. China a restricționat atunci exporturile de pământuri rare către Japonia în urma unui conflict diplomatic cu guvernul de la Tokyo privind insule disputate din Marea Chinei de Est.

De atunci, Japonia și-a diversificat lanțul de aprovizionare și și-a constituit rezerve de pământuri rare, dar rămâne puternic dependentă de China.

Ceea ce este, în fapt, un embargo neoficial începe să afecteze companiile japoneze, mai multe companii avertizând asupra impactului în documentele depuse la Bursa de Valori din Tokyo.

Înainte de abyk acesta, pământurile rare erau menționate de regulă de mai puțin de 40 de ori pe lună drept motiv de îngrijorare.

Însă în mai și iunie, peste două treimi din aproape 200 de documente în care erau menționate pământurile rare afirmau că restricțiile la export afectau negativ activitatea companiilor japoneze sau că ar putea avea un astfel de efect în viitor.

Va arăta China Europei morcovul sau bățul?

O întrebare deschisă ține de maniera în care Beijingul va folosi exporturile de ytriu în raport cu Uniunea Europeană.

Stone notează că multe depind de cât de agresiv va aborda Europa problema deficitului comercial în creștere cu China.

Comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic a cerut Chinei să se angajeze să rezolve problema până în octombrie, „altfel va exista o presiune politică uriașă pentru a căuta alte soluții”.

Sefcovic dorește de asemenea negocieri privind controalele Chinei asupra exporturilor de minerale critice. Ytriul va fi aproape sigur unul dintre subiectele discutate.

Acest metal obscur se află acum în centrul politicii globale și va rămâne acolo atât timp cât Beijingul controlează aprovizionarea sa către restul lumii.

FOTO articol: Tbe / Dreamstime.com.