Cum a reusit Spania sa rezolve problema romilor: reteta integrarii

Un val de populism a cuprins tari din Europa confruntate cu un aflux de imigranti romi din estul continentului. Franta, Germania sau Anglia sunt doar cateva state in care politicienii se intrec in declaratii dure la adresa romilor si solutii de moment. In Europa exista in model de incluziune a romilor care a dat rezultate rezonabile: modelul spaniol.

In Spania exista, potrivit unor estimari din 2007 ale Guvernului spaniol, circa un milion de romi – adica a doua pozitie intr-un top european dupa Romania (sursa – document PDF).

Incluziunea romilor a devenit politica de stat in Spania dupa caderea regimului Franco si, in timp, a redus marginalizarea istorica a acestei minoritati. Potrivit datelor publice, doar 5% dintre romi traiesc in conditii de excludere severa, un procent mic fata de media Europei.

Juan de Dios Ramirez Heredia, presedintele Uniunii Romani, este un pionier. A fost primul parlamentar spaniol de origine roma (1977) si primul deputat rom in Parlamentul European (1986). El a descris astfel situatia sa pentru ziarul El Pais: „S-a reusit o integrare considerabila in Spania, dar nimeni nu trebuie sa se insele: romii au in continuare cea mai mare rata de analfabetism, de somaj, iar mii de familii ocupa locuinte sub standarde. Pentru majoritatea cetatenilor spanioli, prezenta noastra nu trezeste o reactie de respingere. Dar exista inca atitudini rasiste”.

Politicile de integrare au functionat pentru „multi dintre romii locali, cu toate ca exista un segment de populatie roma care traieste inca in marginalizare extrema, intre 5% si 7% din comunitate”, a mai spus Ramirez Heredia.

Acesti romi aflati in situatii dificile sunt, de obicei, „cei mai vizibil, in baza prejudecatilor si stereotipurilor”, explica Jose Manuel Fresno, expert in minoritati etnice, citat de presa spaniola.

Reteta integrarii: Au beneficiat de pilonii de baza ai modelului social: accesul la o locuinta a fost cheia

Pentru Jose Manuel Fresno, care a inceput sa lucreze cu romii ca voluntar in 1983, reteta succesului Spaniei in integrarea romilor (un succes moderat, nu absolut) este o combinatie de succes de patru ingrediente.

• Democratizarea: Pana in 1977, romii au fost persecutati prin Actul de vagabondaj, care le interzicea accesul la studii, la munca si chiar la intruniri. In cativa ani dupa caderea guvernului Franco, romii au trecut de la frica de autoritati la o relatie normala, uneori chiar de respect (politistii au inceput sa devina aparatori ai drepturilor copiiilor de romi in scoala)

• Sistemul de protectie sociala, inclusiv educatie, locuinta, sanatate si alte beneficii care au beneficiat nu pentru ca sint romi, ci pentru ca sunt saraci.

• Actiuni pozitive specifice, cum ar fi relocari, monitorizarea scolarizarii sau programe speciale de munca pentru a se asigura ca romii nomazi s-au stabilit si s-au integrat.

• Miscarea asociativa: Au aparut asociatii de romi care au ajutat enorm la integrarea etniei

Belen Sanchez, director de Programe Internationale la ONG-ul Fundacion Secretariado Gitano, explica pentru Hotnews.ro ca exista si alte ingrediente adaugate la reteta de baza: din 1989 exista un plan oficial pentru dezvoltarea romilor, care a dat rezultate majore: prioritatea erau drepturilor sociale, pentru ca „schimbarea apare atunci cand ati reusit sa schimbe conditiile de viata”. In ultimii ani, planul oficial a abordat recunoasterea institutionala si culturala, care a dus la crearea Institutului cultural romilor si al Consiliului de Stat al Romilor.

Integrarea lor a necesitat si implicare guvernamentala la toate nivelurile: national, regional si local. Indiferent de culoarea politica. Practic, integrarea romilor este in Spania o politica de stat, nu de guvern, care confera stabilitate pentru a crea programe si a le implementa pe termen lung.

Dansatoare de flamenco de origine roma

Foto: AGERPRES

Mai mult: Spania stie ca nu poate fi conceputa fara ei, fara romi. Mostenirea lor culturala e insemnata in muzica, sau dans, iar romii spanioli isi poarta cu mandrie numele de „gitanos”, spre deosebire de romii din alte tari europene care considera ca orice alt apelativ are conotatii negative.

Jose Manuel Fresno spune ca „in anii ’80 multi romi considerau munca salariata drept munca pentru cei care nu sint romi. Astazi, jumatate dintre ei sunt angajati, desi de obicei in job-uri mai degraba precare, dar angajati”. Fresno adauga ca asteptarile romilor sunt acum comune cu cele ale tuturor spaniolilor: „Fiecare familie de romi vrea un apartament, o familie si un loc de munca mai bun”.

Belen Sanchez spune ca „cel mai important lucru este ca romii sa munceasca la firme private, nu ca functionari, sa aiba aceleasi conditii ca restul cetatenilor”.

Un exemplu de masuri concrete este Acceder, un program de plasare a fortei de munca, cu scopul de a realiza integrarea efectiva a romilor. Astazi exista mai mult de 70.800 de oameni care au trecut prin Acceder, o cifra enorma, care demonstreaza ca investitiile corecte duc la rezultate vizibile.

In schimb, educatia este inca o problema. Daca toti romii urmeaza scoala primara, lucrurile stau mult mai rau in privinta studiilor liceale, iar prezenta romilor in facultati este un lucru rar.

Solutii pentru Romania? „In Romania exista o lipsa de capacitate administrativa, pentru ca bani exista. Se stie ca se poate face, dar trebuie vointa, capacitate tehnica si de gestiune”, spune Belen Sanchez.

Copii romi la scoala in Spania

Foto: gitanos.org

Romii spanioli in cifre (date din 2011):

• Speranta de viata a romilor este cu 8 – 9 ani mai mica decat restul populatiei

• 94% dintre copiii romi termina scoala primara. Dar putini raman la liceu si 80% dintre ei abandoneaza studiile liceale (media spaniola este de aproximativ 31%, iar in randul imigrantilor, 46%)

• Jumatate dintre romi sunt salariati (in comparatie cu 81% – media spaniola), iar dintre acestia doar 15% au un loc de munca permanent. Multi traiesc din vanzari ambulante

• Somajul afecteaza populatia de etnie roma mai mult decit populatia spaniola, cu o rata generala de 36,4% fata de 20,9%, in al doilea semestru de 2011

• Practic, toti romii locuiesc in locunte individuale, nu in tabere. 12% dintre romi traiesc in locuinte sub standard (fata de 31% la inceputul anilor ’90)

• 42% se considera respinsi atunci cind intra intr-o piscina, un club de noapte sau un magazin. 90% dintre romi sunt de acord ca femeile sa lucreze in afara casei