Cum ar urma să funcționeze noul mecanism de despăgubire în caz de malpraxis propus de Colegiul Medicilor, pas cu pas
Spital, Foto: Viktor Levi | Dreamstime.com
Actualul mecanism de malpraxis din România nu funcționează, admite președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, care propune în premieră ca pacienții care sunt victimele unui malpraxis să poată fi despăgubiți încă din faza de pre-litigiu, în baza unei înțelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliței de malpraxis și pacient, fără ca acest lucru să excludă calea de acces la instanța de judecată.
Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ce nu funcționează în prezent și cum ar putea funcționa noul mecanism pe care îl propune:
- Pentru că sunt încă multe nelămuriri și neînțelegeri în legătură cu noua propunere de poliță de malpraxis, voi răspunde și aici:
- 1. În prezent, comisiile de la DSP nu funcționeaza, nu au experți, durează foarte mult ca procedură până se stabilește că există un malpraxis.
- DSP-ul dă o simpla decizie care nu produce niciun efect.
- Propunerea CMR este că aceste comisii trebuie desființate. Există unele opinii că inclusiv cei din aceste comisii recunosc că nu pot sa își îndeplinească atribuțiile.
- Mecanismul în sine nu funcționează, deci el trebuie desființat și pus ceva în loc.
- 2. Întelegerea amiabilă în care medicul se înțelege cu pacientul
- Vechea propunere legislativă din vechiul proiect de malpraxis aduce foarte multe confuzii.
- În prezent, în această propunere a noastra pentru polița de malpraxis, care să conțină și o procedura amiabila, este urmatoarea:
- Pacientul considera că a fost victima unui act medical de malpraxis. Va depune o cerere la asigurator.
- Nu va exista nicio interacțiune între medic și pacient.
- Medicul are polița, prin urmare intră în procedură asiguratorul cu pacientul.
- Pentru a se stabili dacă este malpraxis, asiguratorul va solicita unui expert medical independent – acreditat de CMR și Ministerul Justiției – evaluarea situației, dacă este malpraxis sau nu.
- Nu medicul recunoaște dacă este malpraxis sau nu – stabilește expertul.
- Dacă în baza expertizei va rezulta un malpraxis, va exista o întelegere amiabilă între asigurator și pacient, asiguratorul propune o suma și pacientul acceptă sau nu.
- Dacă acceptă suma atunci se încheie litigiul și asiguratorul îl va pune pe pacient să semneze că nu va mai avea nici o pretenție în legatură cu acest act medical.
- Această procedură este nepublică și nu este obligatorie.
- Dacă pacientul o dorește poate obține o sumă de bani pe care să o încaseze de la asigurator.
- Avantaj pentru pacient: nu se duce în instanță, termină procedura în maxim un an, nu achită el expertiza (pe care o achita cu sume serioase), încaseaza cât se ințelege cu asiguratorul, nu va merge mai departe.
- Avantaj pentru medic – nu este târât în instanță, nu își angajează avocat, nu este cazul public, nu interacționează cu pacientul, îi spune doar „am poliță de malpraxis, vă rog discutați cu asiguratorul meu”.
- Dezavantaj pentru medic – costul poliței de malpraxis.
- În aceasta procedură, costul expertizei medicale este suportat de asigurator.
- Dacă pacientul nu dorește să depuna cererea la asigurator și să se formeze un dosar de daună, se va putea adresa instanței civile.
- Pacientul se va judeca cu asiguratorul care va avea calitatea de pârât în dosar. Medicul va fi citat în instanță fiindcă este normal să știe că este un dosar pe rol care vizează un act medical făcut de el – va fi citat în calitate de intervenient forțat- adică parte în dosar, dar nu va achita despăgubirile. Despăgubirile solicitate de pacient sunt achitate de asigurator în limita sumei asigurate din poliță.
- Medicul se poate apăra profesional în sensul că va putea să spună că nu este un malpraxis, poate depune obiecțiuni la expertiză.
- Din nou, explicam că expertiza este efectuată de expertul medical judiciar acreditat de CMR și MJ- tras la sorți aleatoriu de pe lista experților.
- Expertul va trebui să aibă specialitatea medicală care face obiectul expertizei de malpraxis.
- În instanță, expertiza este achitată de cel care cere proba- pacientul, caci el este reclamant și interesat să dovedeasca malpraxisul.
- Nu se poate pune problema ca medicul să accepte vreo înțelegere, înțelegerea o acceptă pacientul la propunerea asiguratorului, medicul nu este în ecuație în această înțelegere.
- Medicul nu va putea fi deloc șantajat.
- Nu poate exista o clauză ca păgubiții să nu se adreseze instanței fiindcă altfel am încălca dreptul de acces la instanța de judecată – un drept constituțional.
- Asiguratorul este direct interesat să nu platească și în instanță și va fi primul care îl va pune pe pacient să semneze că nu mai are alte pretenții prezente sau viitoare. Daca însă pacientul cu toate acestea tot se adresează instanței, atunci pârât va fi tot același asigurator, și nu medicul.
- Știm ca lucrurile acestea trebuie explicate nu o dată, de sute de ori, însă problema noastra este că a existat o veche propunere legislativă care nu era bine facută, de aceea nu a trecut (fiindcă nu există un mecanism, o entitate independentă, care să evalueze daca este malpraxis în mod amiabil).
- Noi am propus mecanismul și expertul independent – el nu este angajat al asiguratorului, este medic care va avea un PFA și care va încasa onorarii pentru expertizele facute, și va fi acreditat printr-un curs de către CMR și MJ.
- Răspundem și la alte nelămuriri ori de câte ori este nevoie.”
Foto: Dreamstime.com.
Citește și:
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro