Cum arata batalia pentru locale fata de alti ani. Cateva diferente notabile si ce surprize se anunta

Mai multi comentatori si politicieni se plang ca nu mai avem parte de spectacolul de altadata, ca asistam la o campanie lesinata, lipsita de nerv si savoare. Cei mai multi dau vina pe noua lege electorala, mai drastica cu afisajul si cheltuielile de campanie, insa la o analiza mai atenta identificam mai multe explicatii. Nu doar legea, ci si disparatia banilor negri, a chermezelor si mitei electorale, absenta liderilor locomotiva si apatia publicului in raport cu marile partide au diluat atmosfera electorala. Se profileaza apoi, pe langa diferente, cateva mari surprize politice in raport cu alti ani. Care sunt acestea?

• Potrivit unor consultanti de campanie, un candidat cheltuieste poate cheltui anul acesta legal undeva la 30.000 de euro. Or,filialele marilor partide tocau in trecut pentru aceeasi primarie sume de ordinul sutelor de mii de euro.

• Frica de anchetele DNA dar si limitarile legale au dus la disparitia banilor negri.
  Partidele nu mai au voie sa-si produca materialele promotionale in-house (afise, videoclipuri), ci sunt obligate sa contracteze aceste servicii pentru a putea fi decontate ulterior de la buget. Or, in trecut, partidele se foloseau de banii negri pentru a-si acoperi cheltuielile de campanie iar partidul functiona ca o veritabila masinarie de spalat bani.

• Imputinarea banilor de campanie se vede cu ochiul liber in numarul de afise. S-au evaporat mash-urile cat blocul si billboard-urile (panourile). Legea permite doar afise in format A5, din cauza carora candidatii se plang ca publicul aproape a uitat ca va merge la vot peste doua saptamani. Despre slaba lor calitate, vedeti aici si aici analizele realizate de experti la Sibiu si Constanta. Pare ca am cazut dintr-o extrema in alta: de la campaniile desantate din trecut am ajuns la non-campania de azi. Unul din efecte l-am putut sesiza cu totii. Adevarata campanie, cu afise si mash-uri latite pe strazi, s-a mutat in lunile de dinaintea celor 30 de zile de dinaintea alegerilor grevate de reguli stricte. 

• Primarii in functie sunt evident avantajati deoarece pot dispune de resursele publice pentru a-si face campanie disimulata (acordarea de ajutoare sociale, inaugurarea unor lucrari in plina campanie, organizarea de evenimente etc). In acest caz, Biroul electoral Central sau Autoritatea Electorala Permanenta ar trebui sa lamureasca cat mai repede ce poate face si ce nu un primar in functie. Cu toate acestea, putem remarca dispartia mitei electorale clasice, cu sepci, geci, ulei, faina si alte cadouri. Acestea au fost interzise explicit prin lege iar frica de procurori functioneaza.

• Un alt efect al disparitiei banilor negri: s-au rarit binisor sondajele de opinie manipulatorii. In trecut ploua cu cifre aruncate pe piata de la o saptamana la alta. Acum, aproape ca nu mai exista sondaje.

• Dinamismul campaniei a scazut insa si din motive fara nici o legatura cu limitarile legale. In primul rand, nu mai exista lideri-locomotiva si nici mari teme nationale. Lupta nu mai este, prin urmare, personalizata. In 2004, Basescu denunta coruptia regimului Nastase, in 2008 s-au luptat PDL si PSD, Basescu si mogulii (coruptia a ramas marea tema), in 2012 a fost conflictul Ponta-USL cu acelasi Traian Basescu (tema luptei impotriva dictaturii). Acum insa, lipseste un predicat de forta la nivel national. Pentru ce se bat partidele? Cine cu cine se lupta de fapt? Dragnea, Gorghiu sau Blaga nu mai apar in prim plan. Si-ar trage in jos candidatii, mai mult i-ar incurca. Tot din acest motiv, partidele nu se mai obosesc sa organizeze caravane electorale prin tara.  N-ar avea ce sa le spuna alegatorilor, plus ca nu mai are cine sa finanteze deplasarile. 

• Tema coruptiei aproape ca s-a evaporat din discursul politic, criteriul integritatii nu mai conteaza atat de mult pentru partide ca in trecut, dar parca nici pentru publicul tot mai sastisit. PSD a intrat in campanie cu un presedinte condamnat definitiv, la Craiova PSD sustine un candidat urmarit penal. O multime de alti candidati anchetati sau trimisi in judecata sfideaza publicul in tara, intrand in cursa de pe pozitii de independent: Scripcaru la Brasov (ex-PNL), Pendiuc la Pitesti (ex-PSD), Chereches la Baia Mare (sustinut pe fata de UNPR).

• La nivelul Bucurestiului, PNL incearca sa revitalizeze tema anti-coruptie in raport cu PSD, dar e dificil sa convinga publicul. In urma cu patru ani, liberalii si pesedistii isi imparteau candidaturile prin tara, defiland la brat in USL. Apoi, PNL a fost nevoit sa-si retraga cu cateva saptamani in urma un candidat acuzat ca cerea bani pentru a-si cumpara bunavointa unor televiziuni. In esenta,  la alegerile locale din 2016, tema integritatii a pierdut din impactul avut odata, chiar daca o parte semnificativa din public este sensibila la ea. Ma tem insa ca tocmai acest segment din populatie nu se mai prezinta la vot.

• La cum arata toate datele acum, PSD are prima sansa in Bucuresti. Ar fi prima data cand stanga ar castiga primaria Capitalei cu un primar asumat in fata dreptei, care a pierdut demult acest fief. Cu Oprescu candidat de pe pozitii de independent, PSD nu si-a putut trece in cont victoriile din trecut. Evaluarile din acest moment anunta o victorie categorica a PSD la locale: peste 30 de administratii mari din cele 48 (din care 42 de capitale de judet la care se adauga sectoarele Bucurestiului).

• In treacat fie spus, acesta este rezultatul lipsei de viziune politica. Presedintele Iohannis le-a impus liberalilor sa sustina alegeri in doua tururi pentru a se asigura ca Sibiul va ramane controlat de FDGR, dar la nivel national schimbarea sistemului electoral a avantajat masiv PSD. Chiar si atunci cand au solicitat revenirea la doua tururi, liberalii au facut-o doar de ochii lumii. Jurnalisti ca Liviu Avram au depus mai multe eforturi decat avocatii PNL in incercarea lui, esuata din pacate, de a convinge Curtea Constitutionala sa revina la vechiul sistem. 

• Aceste tendinte sunt confirmate de cifrele date publicitatii vineri de Nicusor Dan. Intr-un sondaj realizat la comanda acestuia, pe primul loc se situeaza Gabriela Firea cu 37,5% urmata la mare distanta de Nicusor Dan cu 19,5% iar locurile trei si patru sunt disputate de Catalin Predoiu (8, 7%) si Robert Turcescu (8, 4%). Luate cu rezerva de rigoare, daca aceste date se vor confirma, se anunta un mic dezastru pentru liberali si in Capitala, nu doar in tara.

• In ceea ce priveste PNL, evolutia slaba candidatului ii pericliteaza pana si pozitia a doua. Ar fi un dezastru pentru liberali sa piarda si Capitala in fata lui Nicusor Dan sau, mai rau, in fata lui Traian Basescu reprezentat de Robert Turcescu. Liberalii risca o infrangere usturatoare, dar mai conteaza si la ce scor. In tot cazul, daca tabloul de azi ramane neschimbat, daca dreapta va intra cu trei candidati si nu se retrage niciunul in favoarea celuilalt, daca nu apare o lebada neagra, Gabriela Firea pare sa aiba in acest moment cele mai mari sanse. Putem anticipa de acum regrupari importante in interiorul partidelor dupa locale, daca aceasta va fi poza de final.

• De notat apoi, in comparatie cu alegerile precedentei cand seful statului sau premierul se implicau in jocul politic, absenta cvasi-totala a presedintelui Iohannis si a guvernului Ciolos din campanie. Nu si-au propus, dar nici n-ar fi putut. Presedintele Iohannis a scazut in sondaje, premierul Ciolos a anuntat din capul locului ca va sta pe tusa. Este discutabil daca noua lege a salarizarii reprezinta un gest electoral, cat timp risca sa genereze frustrari si nemultumiri in sistem, pe langa cele cateva corectii din sistemul sanitar.

• In ceea ce priveste calitatea candidatilor la marile primarii, aici notam cateva tendinte: PSD a impins in fata copiii politici ai baronilor scosi din joc de DNA, liberalii vin cu improvizatii sau oferte mediocre. In ceea ce priveste oferta electorala, sesizam o diferenta majora intre ce permit bugetele locale si cheltuielile nerealiste angajate in promisiuni. Vezi un exemplu relevant la Ploiesti, altul la Craiova. La Consiliile Locale, PSD se remarca prin tendinta a pune pe liste vechii consilieri sau tot oameni proveniti din administratie in timp ce la liberali se observa o incercare de a improspata aceste liste cu oameni din lumea afacerilor. Vezi exemple graitoare la Iasi, Constanta si Craiova.

• Incepe sa se vada decalajul de dezvoltare dintre diferitele regiuni inclusiv din comportamentul candidatilor, nu doar din statistica. Diferentele rezulta din temele de campanie abordate, de exemplu, in orasele din Transilvania, mai orientate spre solutii realiste in comparatie cu cele din Oltenia sau Moldova.

Marea necunoscuta o reprezinta reactia publicului la oferta submediocra a marilor partide. Se vor orienta spre candidaturile asa numitilor independenti? Vor vota figurile nou aparute in peisaj? Ce sansa au noile partide? Cat de puternic va fi boicotul la alegerile locale programate pe data de 5 iunie? Ce putem anticipa este ca vom asista foarte probabil la o participare scazuta la vot, poate cea mai mica dupa 89.