Cum arată businessul viitorului? Cei trei piloni tehnologici care schimbă deja companiile: AI, automatizare și securitate cibernetică

AI-ul nu mai bate la ușa companiilor. Le-a trecut pragul și a început să-și găsească locul în tot mai multe procese de zi cu zi. A ajuns deja să preia sarcini repetitive, să analizeze procese, să scrie cod, să găsească mai repede probleme într-o rețea sau să ajute oamenii să ia decizii. Dar, odată cu el, se schimbă și întrebările: ce merită automatizat, ce rezultate produce cu adevărat, câtă încredere îi putem acorda și ce infrastructură trebuie să existe în spate? Prima ediție Orange Business Tech Now, organizată de Orange Business, a adus pe aceeași agendă aceste întrebări și experiențele oamenilor care lucrează deja cu astfel de tehnologii. De la AI și automatizare la 5G, cloud, date și securitate cibernetică, discuțiile au fost mai puțin despre promisiunile tehnologiei și mai mult despre locul pe care aceasta îl are deja în activitatea unei companii.

Într-un București aglomerat, grăbit și zgomotos, se ascund clădiri care poartă amprenta timpului și spun o parte din povestea locului… înainte ca cineva să urce pe scenă. Palatul Telefoanelor este unul dintre ele. Pentru generații întregi de bucureșteni, clădirea din centrul Capitalei a fost legată de o tehnologie care astăzi pare aproape dintr-o altă epocă: telefonul fix. Ani mai târziu, adică astăzi, în aceeași clădire, se duc conversații despre inteligență artificială, cloud, rețele 5G, automatizare și atacuri cibernetice capabile să se schimbe de la o săptămână la alta.

Poate tocmai de aceea Julien Ducarroz, CEO Orange Romania, a ales să deschidă prima ediție Orange Business Tech Now vorbind mai puțin despre viitor, întorcându-se pentru câteva momente în trecut. „Sunt aproape sigur că mulți dintre cei aflați astăzi în sală îmi vor spune: «Veneam aici împreună cu familia să plătim factura la telefonul fix». De aceea, presupun că mulți dintre voi aveți o legătură cu acest loc”, spunea el în fața unei săli în care, câteva minute mai târziu, urma să se vorbească despre tehnologii pe care companiile încearcă acum să le integreze în propriile procese.

A fost, probabil, una dintre cele mai potrivite introduceri pentru o zi dedicată viitorului tehnologiei. Palatul Telefoanelor păstrează încă o parte din memoria telecomunicațiilor din România, iar Orange a păstrat, odată cu renovarea clădirii, elemente din configurația sa originală. Numai că discuțiile care se poartă astăzi aici sunt cu totul altele. Telefonul fix a făcut loc rețelelor 5G, cloud-ului și edge computing-ului, iar inteligența artificială a ajuns de la subiect de conferință la instrument folosit pentru scrierea unui e-mail, analiza unui proces sau identificarea unei probleme într-o rețea.

„Pentru mine, obiectivul zilei de astăzi este să mergem dincolo de activitatea noastră tradițională, pe care aș defini-o drept conectivitate, și să vedem ce face Orange dincolo de aceasta. (…) Chiar atunci când vorbim despre conectivitate, trebuie să discutăm despre reziliență, securitate cibernetică și alte asemenea subiecte. Vom vorbi, de asemenea, despre inteligență artificială, cloud și alte inovații”, a spus Julien Ducarroz.

Pe parcursul zilei, specialiști din Orange Romania, Orange Group și Orange Cyberdefense au vorbit despre securitate cibernetică, 5G, inteligență artificială și automatizare, analiza datelor, cloud și edge computing. S-a vorbit însă mai puțin despre tehnologie ca promisiune și mai mult despre ce se întâmplă după ce aceasta intră, efectiv, într-o companie: ce procese poate prelua, unde economisește timp, unde produce valoare, unde apar riscurile și, poate cel mai important, ce trebuie să existe deja în organizație pentru ca toate acestea să funcționeze.

Dar întrebarea interesantă, dincolo de fiecare tehnologie în parte, este alta: după câțiva ani în care AI-ul a fost aproape peste tot în discursul public, ce funcționează deja în companii și ce trebuie să existe în spate pentru ca promisiunea să se transforme în rezultate?

Când AI-ul începe cu un PowerPoint

Uneori, valoarea AI-ului stă în timpul economisit în activitățile de zi cu zi. Cristian Turcin, Lead Cloud, Collocation & Professional ServicesProduct în cadrul Orange Business, spune că experiența Orange Group arată că inteligența artificială generativă a intrat mai întâi în acele activități repetitive, de zi cu zi, care consumă timp. Orange folosește din 2024 o platformă proprie de AI generativ, găzduită în centrele de date ale grupului. Platforma are 100.000 de utilizatori înregistrați, iar aproximativ 50.000 de angajați o folosesc lunar.Cloud, Collocation & Professional Services

Și pentru ce o folosesc cel mai des? Nu pentru scenarii SF, ci pentru lucruri mult mai familiare oricărui angajat care lucrează la birou.

„61% din utilizarea AI-ului generativ este pentru generarea de prezentări PowerPoint. Urmează 11% în zona de creare și editare de text și undeva la 6% în zona de creare de e-mail-uri sau răspuns la e-mail. Ceea ce înseamnă că nivelul de adopție s-a tradus în task-uri simple, repetitive, care ne mănâncă mult timp în fiecare zi”, explică Cristian Turcin.

Tocmai aici vede el una dintre utilizările mature ale tehnologiei: generarea și editarea de conținut, răspunsurile la e-mail-uri sau accesul mai rapid la informații din baze de cunoștințe. AI-ul nu trebuie, cu alte cuvinte, să rezolve din prima cea mai complicată problemă dintr-o companie pentru a avea valoare. Uneori este suficient să le dea oamenilor înapoi o parte din timpul consumat de activitățile repetitive.

Dar folosirea AI-ului într-o companie nu începe și nu se termină cu tehnologia. Din experiența Orange, spune Turcin, adopția trebuie însoțită de pregătirea oamenilor și de reguli clare privind modul în care instrumentele sunt folosite.

„Companiile trebuie să se uite, în primul rând, la politicile de adopție, la training-urile pe care să le facă angajaților și la modurile în care tehnologia poate fi utilizată în fiecare departament. Ceea ce am făcut noi în Orange a fost ca, pe lângă utilizarea tehnologiei, să venim cu training-uri, de la nivel general la nivel complex, pentru a înțelege cum ne ajută AI-ul, la ce ne poate ajuta și la ce trebuie să fim atenți. Apoi, sunt politicile de utilizare, pentru că trebuie să fim în conformitate atât cu reglementările externe, cât și cu cele interne și regionale. Companiile trebuie să se uite la modul în care folosesc AI-ul și să-și stabilească politicile interne de utilizare în funcție și de domeniul de activitate în care operează”, a subliniat Cristian Turcin.

Dar adopția, oricât de bine ar fi făcută, trebuie să se vadă și în rezultate. Iar aici, spune Cristian Turcin, companiile se uită în două direcții: reducerea costurilor și capacitatea de a produce mai repede valoare – fie că înseamnă produse noi, servicii sau mai mult conținut.

Ce merită, de fapt, automatizat

Aceeași logică apare și atunci când discuția se mută de la AI generativ la automatizarea proceselor. Nu orice proces care poate fi automatizat ar trebui automatizat. „Înainte să începem să automatizăm procese, facem un assessment și verificăm care este potențialul de automatizare”, explică Anca Cîrstian, Head of Automation & Simplification la Orange Romania. Contează dacă procesul are volume mari, dacă este repetitiv, dacă automatizarea poate reduce erorile și, mai ales, dacă schimbarea produce suficientă valoare pentru business. Abia apoi procesele sunt prioritizate în funcție de impact și de efortul necesar pentru dezvoltare.

Un exemplu simplu este introducerea manuală a facturilor în sisteme, o activitate care poate fi preluată de automatizare. AI-ul permite acum automatizarea și a unor procese în care datele nu sunt neapărat perfect standardizate – ceea ce extinde semnificativ aria de aplicabilitate față de automatizarea clasică.

În Orange, un agent AI este folosit inclusiv pentru analiza și maparea proceselor. În prezentarea susținută la Orange Business Tech Now, Anca Cîrstian a arătat că instrumentul a redus de 2,5 ori timpul necesar acestei etape. În alte zone, AI-ul este folosit pentru analiza interacțiunilor cu clienții, identificarea problemelor din rețea sau pentru asistență tehnică. Iar ideea nu este ca omul să dispară din ecuație.

„Indiferent că automatizăm mai multe activități care pot fi procesate mai rapid și fără erori, oamenii vor fi întotdeauna necesari în zona de decizii de business. Lucrurile acestea, în momentul de față, pe partea de decizii și de inteligență de business, nu le automatizăm. Este important ca automatizarea să te ajute să iei decizii mai repede și să ai toate datele necesare. Aici este, de fapt, cheia”, completează Anca Cîrstian.

Pentru angajați, potrivit ei, efectul poate fi mult mai simplu de explicat: „Eu, personal, simt că am timp pentru a gândi, pentru a putea desena strategii, pentru a putea lucra împreună cu echipa. Cred că în fiecare echipă și, de fapt, fiecare om simte că, atunci când are task-uri administrative și repetitive, apare și un stres foarte mare, pentru că nu simți că îți folosești neapărat mintea pentru a produce valoare.”

În spatele discursului despre productivitate apare astfel o miză mai puțin tehnică: dacă un robot sau un agent AI poate prelua introducerea unor date, analiza inițială a unui document ori alte sarcini administrative, omul își poate muta timpul către ceea ce presupune judecată, strategie sau relație cu ceilalți. Iar aici apare poate una dintre concluziile importante ale discuției despre automatizare: tehnologia poate prelua tot mai multe sarcini, dar omul rămâne cel care decide ce face mai departe cu timpul, informațiile și instrumentele pe care le are la dispoziție.

AI-ul nu vine singur. Vin cu el datele, regulile și securitatea

Dacă prima etapă a conversației despre AI a fost despre „ce poate face”, următoarea pare să fie despre condițiile în care ar trebui să-l lăsăm să facă. Pentru că, odată ce AI-ul intră în procesele unei companii, vin și alte întrebări.

Ce date poate introduce un angajat? Unde ajung ele? Sunt folosite sau nu pentru antrenarea unui model? Cine are acces la informații? Ce obligații apar din GDPR, AI Act, NIS2 sau DORA?

Este și motivul pentru care vechea împărțire simplă – cloud sau infrastructură locală – devine mai nuanțată. Pentru unele organizații contează domeniul în care activează, reglementările aplicabile, locul în care sunt stocate și procesate datele și condițiile contractuale ale furnizorului. Iar indiferent cât de bun este instrumentul, răspunsurile sale nu ar trebui preluate orbește.

„Calitatea output-ului ține foarte mult de calitatea input-ului. De multe ori, mulți spun că GenAI halucinează, însă, cu cât pregătești mai bine input-ul pe care îl dai, cu atât precizia răspunsului este mai mare. Angajații din companiile care au adoptat GenAI trebuie să verifice răspunsurile pe care acesta le oferă și să fie foarte atenți și instruiți în privința input-urilor pe care le introduc, pentru că, încă o dată, calitatea input-urilor generează calitatea output-ului”, atenționează Cristian Turcin.

Cu cât AI-ul intră mai adânc în procesele unei companii, cu atât întrebarea nu mai este doar ce poate face tehnologia, ci și cât acces îi dai.

Florin Popa: „AI-ul nu îți rezolvă problemele dacă procesele nu sunt puse la punct”

Dar cum se văd toate aceste schimbări din perspectiva companiilor care investesc în tehnologie? Florin Popa, Director Orange Business, vorbește despre problemele pe care acestea încearcă să le rezolve, tehnologiile care au trecut deja de etapa de experiment și lucrurile care trebuie puse la punct înainte ca AI-ul sau automatizarea să producă, într-adevăr, valoare.

Care sunt principalele probleme pe care companiile din România încearcă astăzi să le rezolve cu ajutorul tehnologiei?

Florin Popa: Tehnologia este atât de prezentă în viața companiilor, indiferent de dimensiunea lor, și, deci, acoperă domenii foarte vaste. Putem începe cu productivitatea angajaților și cu banalul telefon mobil. Astăzi, telefonul a devenit un instrument de lucru: companiile iau comenzi de pe teren, interacționează cu clienții și accesează resursele companiei. Putem vorbi apoi despre clienți. Dacă ai un magazin online, tehnologia nu te ajută doar să-ți faci produsele disponibile, ci și să înțelegi mai bine nevoile clienților – cine a cumpărat, cine a revenit, cine a renunțat și de ce.

Iar în industriile specializate vedem deja lucruri care acum câțiva ani păreau mult mai greu de făcut. Sunt companii de utilități care nu mai trimit oameni să citească fizic contoarele, pentru că acestea transmit automat datele. Avem și clienți care folosesc realitate augmentată pentru intervenții la distanță, astfel încât un angajat din teren să poată fi ghidat de un specialist aflat într-un centru de comandă.

Cum s-au schimbat prioritățile companiilor atunci când investesc în tehnologie?

Florin Popa: Cred că a crescut nivelul de înțelegere al antreprenorilor privind faptul că investiția în tehnologie nu mai este ceva ce doar companiile mari trebuie să facă sau ceva „drăguț de făcut”. Au înțeles că, dacă ei nu o fac, competiția o face și că, fără tehnologie, nu pot deveni suficient de eficienți, nu își pot crește suficient de repede veniturile sau reduce costurile.

Vedem inclusiv companii care spun: nu vreau să-mi blochez capitalul în servere, storage și propriul centru de date când eu vreau, de fapt, să-mi retehnologizez linia de producție. Atunci cumpără infrastructura ca pe un serviciu și transformă investiția inițială într-un abonament lunar.

Ce tehnologii au trecut deja de etapa de experiment?

Florin Popa: Cel mai la îndemână exemplu este AI-ul. Sigur că nu este o tehnologie matură în toate zonele și nu toată lumea vede un beneficiu imediat, dar sunt deja domenii în care rezolvă probleme foarte concrete. Văd asta la companiile de IT, unde AI-ul este folosit pentru scrierea de cod, dar și în contabilitate sau în echipele de asistență juridică. Sunt oameni care au înțeles că AI-ul nu este neapărat un adversar, ci un instrument de lucru.

„Cloud-ul, în schimb, a depășit clar etapa de testare. Vedem companii care și-au migrat aproape întreaga infrastructură informatică în cloud și nu mai dețin infrastructură proprie.”

Ce trebuie să aibă pus la punct o companie înainte să investească în AI sau automatizare?

Florin Popa: Cu certitudine nu poți fi eficient în utilizarea automatizării și AI-ului dacă nu ai o mapare foarte bună a proceselor de lucru. Dacă procesul este foarte fragmentat sau se schimbă foarte des, este foarte greu să faci automatizarea eficientă. Un robot face acțiuni repetitive pe care un om nu mai are de ce să le facă. Dar nu are noimă să investești în RPA și AI și să crezi că îți vor rezolva problemele dacă fluxurile tale de lucru nu sunt bine puse la punct.

„În final, atunci când apare o problemă, tot un angajat o rezolvă. Dacă vreți, un angajat devine un fel de păstor al unei ferme de roboți care îi ușurează munca, dar tot el decide ce se schimbă și ce facem atunci când ceva nu mai funcționează.”

Care este cea mai mare barieră în adopția tehnologiei?

Florin Popa: Multe tehnologii au redus bariera de preț. Cloud-ul, securitatea cibernetică, RPA sau AI-ul pot fi cumpărate astăzi într-un model flexibil, în funcție de cât ai nevoie. Cred că principala barieră rămasă este lipsa de resurse umane calificate și de know-how-ul acestora pentru a decide ce tehnologie se potrivește cel mai bine nevoii pe care doresc să o adresez. Dacă nu ai oamenii care să înțeleagă nevoia și să o descrie suficient de bine încât să poată identifica soluția potrivită, este foarte greu să adopți tehnologia.

Mădălin Dumitru: „Cea mai mare vulnerabilitate rămâne omul”

Pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în companii, crește însă și suprafața pe care acestea trebuie să o protejeze. Mădălin Dumitru, CEO SCUT, a vorbit despre felul în care AI-ul schimbă atacurile cibernetice, vulnerabilitățile pe care atacatorii continuă să le exploateze și cât de pregătite trebuie să fie companiile pentru momentul în care un atac chiar se întâmplă.

Cum s-au schimbat atacurile cibernetice asupra companiilor și ce este diferit în 2026?

Mădălin Dumitru: În 2026 vedem o evoluție foarte dinamică. Dacă acum zece ani schimbările se vedeau de la un an la altul, acum vorbim despre săptămâni sau chiar zile. Inteligența artificială a amplificat viteza și capacitatea de execuție a atacurilor cibernetice. Tocmai de aceea cred că astăzi trebuie să vorbim mai mult despre reziliență operațională: capacitatea unei companii de a-și reveni rapid în urma unui atac.

Cum folosesc atacatorii inteligența artificială?

Mădălin Dumitru: Foarte mult în ingineria socială, adică în încercarea de a păcăli omul să facă o acțiune pe care nu ar trebui să o facă: să dea click pe un e-mail, să deschidă un atașament, să intre pe un link sau să-și introducă datele unde nu trebuie. AI-ul este folosit pentru deepfake, pentru phishing, pentru mesaje din ce în ce mai convingătoare. Infrastructurile au început să capete o anumită maturitate din perspectiva securității, însă cea mai mare vulnerabilitate rămâne omul. Atacatorii folosesc tehnologia tocmai pentru a-l păcăli, pentru că omul are acces și credențiale.

Și cum poate fi protejat omul?

Mădălin Dumitru: În primul rând prin conștientizare. Apoi prin training și prin simulări de atac. Oamenii trebuie să înțeleagă psihologia atacatorului și să se gândească înainte să facă o acțiune pe care ar putea să o regrete.

În cazul unui atac, oamenii ne pot contacta foarte ușor pe scut.com. Am creat și un număr de telefon foarte ușor de ținut minte, 0712 112 112. Este practic linia noastră de urgență când vine vorba de atacuri cibernetice și ne adresăm exclusiv companiilor, indiferent de mărimea acestora.

Dar AI-ul poate fi folosit și în apărare?

Mădălin Dumitru: Desigur! Îl putem folosi pentru simularea atacurilor, identificarea rapidă a vulnerabilităților și pentru detecția timpurie, folosind inclusiv date istorice și elemente comportamentale. Practic, în același fel în care îl folosesc atacatorii trebuie să-l folosească și cei care apără. Este posibil să ajungem inclusiv într-un scenariu în care o inteligență artificială se luptă cu o altă inteligență artificială. Dar cred că omul va rămâne în continuare important prin experiența și contextul pe care le poate aduce.

Care sunt cele mai frecvente vulnerabilități pe care le întâlniți astăzi în companii?

Mădălin Dumitru: Vedem echipamente și resurse expuse inutil la internet, lipsa unor măsuri minime precum autentificarea multifactor și, foarte important, lipsa monitorizării, detecției și răspunsului. Îmi place comparația cu un senzor de incendiu: trebuie să identifice rapid problema, să dea alarma și să existe o echipă care intervine. În cybersecurity, răspunsul trebuie să însemne izolarea atacului, eliminarea vulnerabilității și un plan de recuperare care să permită companiei să revină cât mai repede în business.

Care sunt atacurile pe care le întâlniți cel mai des în continuare?

Mădălin Dumitru: E-mail-ul și mesageria rămân vectori principali. Phishing-ul este însă din ce în ce mai greu de identificat pentru că mesajele pot fi generate cu AI și sunt mai convingătoare.

În același timp, companiile tind să se uite la servere și infrastructură și uită uneori telefonul mobil. Ori, telefonul a devenit o extensie permanentă a omului și trebuie inclus în aceeași strategie de securitate.

Cât de importantă este capacitatea unei companii de a-și reveni după un atac?

Mădălin Dumitru: Poate face diferența între o companie care rezistă și una care se închide. Un atac cibernetic lovește direct continuitatea afacerii și poate afecta profitul, încrederea clienților, relația cu furnizorii și reputația.

„Securitatea cibernetică trebuie să fie fundația peste care construiești eficiență operațională și inovație.”

AI-ul, de la tehnologie la soluții

La final, după o zi în care s-a vorbit despre tehnologii foarte diferite, de la 5G Standalone și cloud până la agenți AI și securitate cibernetică, concluzia este, de fapt, mai simplă: tehnologia nu ar trebui să fie punctul de plecare. Problema de business ar trebui să fie. În panelul de închidere, Florin Popa revenea tocmai la această idee: înainte de automatizare trebuie înțeleasă nevoia clientului, procesul trebuie analizat și trebuie stabilit dacă este suficient de bine definit pentru a putea fi automatizat.

Poate că acesta este și punctul în care discuția despre AI începe să capete o altă dimensiune. Nu atunci când întrebăm cât de spectaculoasă este tehnologia, ci atunci când putem spune ce problemă rezolvă, cât timp economisește, ce valoare produce și ce riscuri suntem pregătiți să gestionăm.

Articol susținut de Orange Romania