Cum argumentează judecătorii decizia de arestare preventivă a lui Călin Georgescu. Motivarea Curții de Apel București
„Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”, scriu judecătorii de la Curtea de Apel București care au decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu în motivarea deciziei, potrivit Digi24 și Antena3.
Magistrații invocă „discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării”.
În stenogramele de la dosar, Călin Georgescu a fost înregistrat în timp ce discută despre cumpărarea unei case în Toscana. El vorbea inclusiv despre obținerea unui azil politic în Italia.
Georgescu reprezintă „un pericol social”, prin prisma acuzațiilor aduse de DIICOT, că există probe suficiente depuse de procurori la dosar în așa fel încât să se justifice arestul preventiv, mai spun judecătorii în motivarea care a fost consultată de Digi24.
Călin Georgescu a fost arestat preventive pentru 30 de zile pe 29 septembrie. Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro. Alături de Georgescu, a fost arestat și omul de afaceri Ionel Rusen.
„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract, aceştia neurmărind în realitate executarea obligaţiilor contractuale, ci doar să obţină un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, prin mijloace frauduloase, de inducere şi menţinere în eroare a persoanei vătămate”, precizează instanța în motivare.
Judecătorii mai spun că fostul candidat din alegerile anulate din 2024 „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, iar măsura arestării preventive este „proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse”.
Decizia de arestare preventivă nu a fost însă unanimă, ci a fost luată într-un complet de divergență, după ce primii doi magistrați care au primit cazul au avut verdicte opuse. Judecătoarea care a avut o opinie diferită a considerat că nu există suficiente elemente concrete pentru a demonstra existența unui grup infracțional organizat, potrivit surselor judiciare.
Acuzațiile pe care DIICOT i le aduce lui Călin Georgescu în dosarul de înșelăciune
Ancheta în dosarul de înșelăciune a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de 1 milion de euro.
Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.
Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.
În continuare, pentru a obține creditul, lui Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.
După ce Georgescu a fost lăsat în libertate, procurorii au pus sechestru pe vila lui din Mogoșoaia, în vederea recuperării prejudiciului.