Sari direct la conținut

Cum au ajuns locuri de pe planeta Marte să poarte nume ca „Ghoufi” şi „Djurdjura”

HotNews.ro
Astronaut pe Marte, Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia
Astronaut pe Marte, Foto: Ivan Ryabokon / Panthermedia / Profimedia

Nume ca „Ghoufi” şi „Djurdjura” ar putea părea neobișnuite pentru situri de pe planeta Marte, însă fizicianul algerian Nourredine Melikechi a explicat pentru AFP că unele părţi ale planetei roșii au fost denumite după parcuri naturale din țara sa natală, el dorind astfel să atragă atenţia în acest fel asupra fragilităţii Pământului, relatează News.ro.

În afară de „Ghoufi” şi „Djurdjura”, un al treilea sit de pe Marte a fost botezat la rândul său după un parc natural din țara nord-africană: „Tassili n’Ajjer”. Melikechi, un membru al misiunii NASA pentru Marte, a declarat că s-a simțit mândru să aducă astfel un omagiu ţării sale natale.

„Planeta noastră este fragilă şi acesta este un semnal adresat lumii pentru a avea grijă de parcurile noastre naţionale, fie că sunt în Algeria sau în altă parte”, a explicat fizicianul, intervievat în Statele Unite de AFP-TV.

Pentru omul de ştiinţă, atribuirea de nume algeriene anumitor situri marţiene este justificată în special de asemănarea lor frapantă.

„Primul care mi-a venit în minte a fost Tassili n’Ajjer”, a povestit Melikechi, care a părăsit Algeria în 1990 pentru Statele Unite, unde predă la Universitatea Massachussetts Lowell.

Tassili este un înalt platou arid din Sahara, caracterizat prin formaţiuni stâncoase care domină dunele de nisip şi a fost clasificat de UNESCO pentru prezenţa unor picturi preistorice datând de cel puţin 12.000 de ani. 

Formațiuni stâncoase de pe platoul Tassili n’Ajjer, FOTO: Geogphotos / Alamy / Profimedia

„De fiecare dată când văd fotografii cu Marte, îmi amintesc de Tassili, iar acum când văd Tassili, îmi amintesc de Marte”, a subliniat fizicianul.

„Mari divinități marțiene” în deșertul din Algeria

Mai multe dintre picturile preistorice din situl UNESCO înfăţişează giganţi cu un singur ochi şi coarne, pe care arheologul francez Henri Lhote i-a descris drept „mari divinităţi marţiene” într-o carte publicată în 1958 („A la recherche des fresques du Tassili”).

Pictură rupestră descoperită la Tassili N’Ajjer, sit UNESCO, FOTO: Akg-images / Profimedia

„Aceste picturi sunt o semnătură, o carte care spune povestea modului în care trăiau oamenii în trecut. Vedem animale, dar şi personaje care par să fi venit din altă parte”, spune cercetătorul.

Unii cercetători sunt de părere că aceste picturi rupestre au fost desenate după ce populaţiile preistorice au consumat substanţe psihotrope.

Anunțul NASA privind locurile de pe Marte a produs mândrie în țara africană

Anunţul privind siturile algeriene, făcut de NASA la începutul lunii, a încântat presa locală şi autorităţile din țara nord-africană.

Ministrul Culturii, Zouhir Ballalou, a salutat „recunoaşterea mondială şi istorică” a bogăţiilor „naturale şi culturale” ale Algeriei.

În ultimii ani, guvernul algerian a încercat să promoveze turismul, în special în Sahara, prin eliberarea de vize la sosire.

Aproximativ 2,5 milioane de turişti au vizitat Algeria anul trecut, o cifră record pentru ultimii 20 de ani.

Melikechi speră că noile denumiri vor atrage mai mulţi vizitatori în ţara sa natală. „Aceste locuri sunt comori pe care noi, oamenii, le-am moştenit. Ele trebuie neapărat conservate”, afirmă fizicianul.

INTERVIURILE HotNews.ro