Cum au ajuns școlile cu predare în limba română din Ucraina o verigă importantă în procesul de redobândire a cetățeniei române
- Vor fi exceptate de la condiția cunoașterii limbii române și persoanele care au împlinit 65 de ani.
- În acest moment nu există condiția de limbă română pentru cei care solicită redobândirea cetățeniei, din teritoriile care au făcut parte din România până în 1940.
- Acest lucru a contribuit la fraudarea procesului de acordare a cetățeniei române în multe situații, după cum o recunosc chiar autoritățile.
Senatul României a adoptat marți, 18 iunie, un proiect de lege privind modificarea Legii cetățeniei române ( 21/ 1991), prin care au fost introduse și unele prevederi menite să reglementeze mai bine redobândirea cetățeniei române de către cei din spațiul ex-sovietic.
Este vorba despre beneficiarii articolului 11 din Legea cetățeniei, care spune că locuitorii fostelor teritorii ce au aparținut România până în 1940 – nordul Bucovinei, Basarabia, Bugeac – pot să-și redobândească cetățenia printr-o procedură simplificată și fără să facă dovada cunoașterii limbii române.
Aceste persoane, cât și descendenții lor până la gradul al treilea, trebuie doar să arate documente (extrase din registrele de stare civilă), din care să reiasă că au o descendență românească.
Această prevedere din Legea cetățeniei române a fost folosită însă în multe situații cu rea-credință, astfel încât mulți ucraineni, ruși, belaruși sau oameni din alte state ex-sovietice au reușit să dobândească cetățenia unui stat UE pe baza unor acte false, privind descendența lor românească, după cum HotNews a arătat într-o serie de articole.
Unii dintre cei care au folosit această portiță s-au dovedit a fi chiar oameni de afaceri ruși din anturajul unor oligarhi aflați pe lista de sancțiuni occidentale, potrivit unei investigații Context.
De asemenea, pe rolul instanțelor din România există deja mai multe procese prin care autoritățile noastre solicită retragerea cetățeniei române obținute de ruși pe bază de acte false.
În februarie 2024, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, declara că revizuirea Legii cetăţeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.
Proiectul de lege aprobat ieri de Senat și care merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional, conține câteva prevederi noi referitoare la cunoașterea limbii române de către beneficiarii articolului 11.
HotNews.ro a urmărit procesul legislativ de la primul proiect emis de Ministerul Justiției, supus dezbaterii publice, și până la aprobarea lui de către Senat.
Introducerea limbii române în procesul de redobândire a cetățeniei a stârnit cele mai multe controverse
Propunerea introducerii condiției legate de limbă aparține Autorității Naționale pentru Cetățenie care, într-un răspuns trimis HotNews.ro, o include în „procesul de securizare a acordării cetățeniei române”.
Cu alte cuvinte, oficialii speră că dacă solicitanții știu limba română „la un nivel suficient integrării acestora în societatea română” ar scădea șansele, cel puțin teoretic, ca cetățenia să ajungă la persoane care nu sunt îndreptățite la acest lucru.
Astfel, proiectul de lege întocmit de Ministerul Justiției și supus dezbaterii publice pe 5 martie prevede că cei care solicită redobândirea cetățeniei trebuie să știe limba română, iar nivelul de cunoaștere nu trebuie să fie mai mic de B1 din cadrul european comun de referință pentru limbi – CECRL.
Nivelul B1 este unul mediu, folosit de majoritatea statelor la acordare cetățeniei, și presupune că persoana respectivă este capabilă să poarte o conversație, să se exprime oral și scris (mai multe explicații despre nivelul B1 pot fi găsite aici).
Propunerea a stârnit însă o opoziție puternică în rândul unor avocați care oferă consiliere pentru redobândirea cetățeniei române, dar și din partea unor reprezentanții ai comunității românești din Ucraina.
Argumentele celor care s-au opus introducerii condiției de cunoaștere a limbii române au variat de la „nivelul B1 este prea ridicat”, în special pentru românii din Ucraina, care se confruntă cu „probleme grave de deznaționalizare”, până la acuzația că „astfel se reneagă dreptul de sânge al românilor din Basarabia sau Ucraina”. Un alt argument a fost acela că „se pornește de la premiza că cei care cer redobândirea cetățeniei române ar fi infractori.”
În acest condiții, proiectul de lege care a plecat de la Ministerul Justiției și a fost însușit de Guvern, a nuanțat destul de mult problema.
Astfel, vor fi exceptați de la examenul de limbă cei care au fost cetățeni români la momentul pierderii respectivelor teritorii sau persoanele care au împlinit 65 de ani.
Actul normativ spune că dovada cunoașterii limbii române se poate face cu „un certificat de competență lingvistică eliberat de un institut de învățământ superior din România acreditat sau de institutele culturale românești din străinătate”.
Totuși, s-a introdus o altă excepție: pot fi scutite de la dovada cunoașterii limbii române persoanele care depun la dosarul pentru cetățenie „o copie legalizată a foii matricole emisă de unități de învățământ de nivel liceal sau de unități de învățământ superior din statul de cetățenie sau reședință în care se atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română”.
Ce garanții avem că foile matricole nu vor fi falsificate, la fel ca actele de stare civilă?
Practic, școlile cu predare în limba română din Ucraina devin în acest context o verigă importantă în redobândirea cetățeniei române pe baza articolului 11.
Fără a face un proces de intenție, se ridică totuși o întrebare: ce garanții avem că aceste foi matricole nu vor fi la rândul lor falsificate, așa cum au fost până acum mii de acte de stare civilă care ar fi dovedit, chipurile, descendența românească a unor cetățeni născuți din Moscova până în Bașchiria?
Am cerut câteva lămuriri pe acest subiect Ministerului Justiției într-un mail trimis pe data de 27 mai, dar până astăzi nu am primit niciun răspuns.
AUR a vrut să lungească și mai mult lista excepțiilor
Varianta aprobată marți de Senat a păstrat propunerile Ministerului Justiției în ceea ce privește condiția de limbă, după cum arată documentele oficiale de pe site-ul instituției și cum ne-a confirmat telefonic și președintele Comisiei Juridice, Cristian Țâgârlaș.
Totuși, o propunere venită de la AUR urmărea să relaxeze și mai mult condiția referitoare la limbă pentru redobândirea cetățeniei.
Potrivit acesteia, printre excepții era introdus și învățământul gimnazial în limba română din țările vecine, alături de cel liceal și universitar, dar și asimilarea limbii române cu dialectele aromân, istroromân și meglenoromân (vorbite în Bulgaria, Macedonia, Serbia).
Practic, cei care a fi adus documente că știu aceste dialecte ar fi fost și ei exceptați de la dovada cunoașterii limbii române pentru obținerea cetățeniei.
Acest amendament a fost respins de Senat. Proiectul va fi dezbătut și de Camera Deputaților, care este for decizional.
INTERVIURILE HotNews.ro